Anul trecut, la finele verii, Negrestii Oasului gazduiau un prim si cutezator, prin substanta, amploarea si semnificatiile lui, Simpozion national de arta contemporana. Doisprezece artisti-pictori, sculptori graficieni si un critic s-au alaturat gruparii artistice locale, cea pusa sub semnul augural al "Bunei-Vestiri", in stradania de constituire a unei valoroase si insolite Colectii de arta contemporana in cadrul unuia dintre cele mai frumoase si ambitioase proiecte muzeale regionale, ce se ctitoresc sub ochii nostri chiar in acesti ani de bezmeticeala tranzitionista!
Expozitia de la "Apollo" se vrea certificarea unui asemenea fenomen paradoxal. Intrucat, ceea ce s-a intamplat la Negresti este mai mult decat un experiment de rutina in campul artelor vizuale si ambientale autohtone postdecembriste.
Acolo mi s-a adeverit si o interesanta conlucrare manageriala intre nucleul de initiativa artistica, alcatuit din Vasile Pop-Negresteanu, promotorul si sufletul intregii actiuni, Remus Varnav, directorul muzeului local, Dorel Petrehus, ca exponent activ al gruparii "Buna Vestire" si Consiliul local, animat exemplar de inimosul si receptivul primar al Negrestiului, Nicolae Bura. Dincolo de aceste precizari, trebuie consemnata contributia artistica a participantilor. Intre care se distinge cea a academicianului pictor Ion Salisteanu, cu o pictura a elocintei, rafinate, a gestului modern si sintetic exprimat intr-o inconfundabila, desi mereu alerta si dinamica, viziune plastica solid motivata de o profunda cultura vizuala.
Stefan Pelmus, un emul al celui mai inainte comentat, imbogateste patrimoniul muzeal negrestean cu inegalabilele si fascinantele lui compozitii pictografice, bazate pe evocarea unor mari spatii spirituale si de civilizatie, deopotriva mistice si profane. Pictorul baimarean Ioan Anghel Negrean reconverteste energic si radical, in spiritul artei neo-expresioniste, brute, alegorii moralizatoare transpuse in planul experientelor si sensibilitatii contemporane.
Dorel Petrehus, unul dintre pictorii negresteni ai noului val, propune o pictura a vigurosului retorism grafic, marcat de tonuri grave de negruri si griuri alternate cu suprafete neutre de alburi, sugerand ritmuri ancestrale si misterioase scenofrafii ale simbolurilor si mitologiilor etnologice locale, postmodern talmacite plastic. Vasile Pop Negresteanu, pornind de la acelasi bagaj simbolic si imagistic extras din memoria etnofolclorica si spirituala a locurilor, construieste un metaunivers de module si motive imagistice arhetipale specifice spatiului de civilizatie matricial, pe care il circumscrie unei viziuni plastice originale, de respiratie mai larga, euro-autohtonista! Valer Sasu vine cu tineretea unei atitudini lipsite de complexe, si prejudecati, dar si cu libertatea (cinematizata!) a subsumarii imaginii plastice unui mesaj cat mai explicit, in cheie pop-art, polemic in spirit (False totemuri), dar realizate pe baza unui desen virtuoz, de factura rafaelita!
In ceea ce ii priveste pe sculptori, consensul (involuntar!) de alegorizare a neo-mitologiei contemporane, pe temeiul unor intelesuri consacrate de traditia culturala si religioasa a spatiului propriu de civilizatie, a dus la performante plastice memorabile, durate in marmura, travertin, lemn si metal. Al. Petru Galai rezuma intr-o imagine capitala (Inger cazut) a mitologiei universale crestine un concept sculptural de o lapidara forta expresiva si evocatoare, ce-si refuza granitele si racordurile stilistice conjuncturale ori conventionale. Ca si masiva compozitie a lui Vlad Ciobanu, ampla, narativa si axata pe legendarismul si exaltarea tragica a trairii mistice autohtone (Binecuvantator), cu vadite aluzii la realitatile spirituale contemporane. Elemente vizibile si in compozitia baimareanului Traian Moldovan, intr-o versiune patetica, oarecum romantica in expresie, a dedublarii fiintei si a dainuirii ei spirituale prin invocarea unei trairi transcedentale. Ionel Cojocariu propune un discurs sculptural de o modernitate temperata, desfasurat secvential si sensibil (senzorial) in simboluri dispuse orizontal, alert ritmate in forme si suparafete rugoase sau atent polisate, ce valorifica subtil si expresiv particularitatile genuine ale pietrei. Dumitru Cozma reia, intr-o viziune proprie, sub intruchiparea unei fapturi mitologice generice, de Atlant, simbolul umanitatii ce poarta povara nu a pamantului, ci a unui ciclopic si mereu iterativ "fruct al cunoasterii". Mixaj de simboluri mitice (Merele Evei) inspirat arhitecturat in spatiu, realizat din fractalii de metal sudat si colorat in rosu sanguin. In fine, un Techn-OM monumental, traforat in lemn pictat, imaginat de semnatarul acestor randuri, ce semnifica, intr-o constructie antropomorfa sublimata, evolutia alienanta a fiintei umane in era civilizatiei supertehnologizate. Un admirabil editat si consistent ilustrat si comentat catalog al evenimentului, intitulat Forma, Culoare, Timp, eternizeaza odiseea celor petrecute intr-o Tara a Oasului a mileniului al treilea!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
