Orizont 2020
Scriam, saptamana trecuta, despre nevoia de brand a comunitatilor in secolul XXI si despre lipsa oricarei initiative in acest sens aratata pana acum de autoritatile orasului Iasi. La numai cateva zile, o stire care are sanse sa se transforme, in timp, intr-un intreg tavalug de stiri, direct legate de subiect sau adiacente, a venit sa ma contrazica.
Primaria a anuntat demararea unei strategii de dezvoltare, intitulata "Orizont 2020", care vizeaza transformarea orasului, pana in anul cuprins chiar in denumirea planului, intr-o "adevarata metropola". Cel putin asta e viziunea actuala a edililor. Concret, e vorba despre o strategie realizata impreuna cu o firma olandeza de consultanta si aflata la primul pas, anume stabilirea si selectarea prioritatilor de dezvoltare ale orasului. Din cele 121 de proiecte concrete anuntate, se vor alege in final 20, pentru care termenul de finalizare s-a fixat peste treisprezece ani. Primaria si firma de consultanta au ales deja proiectele pe care le considera cele mai importante. La momentul scrierii acestui text, urmeaza ca si locuitorii orasului sa-si aleaga prin vot (pe site-ul Primariei sau la diferite centre de cartier) cele 20 de prioritati, voturile oamenilor avand o pondere de o treime din total. Dincolo de proceduri, mi-a atras atentia proiectul considerat de firma olandeza a fi prioritatea zero, primul pe lista lor: "crearea unui nume puternic asociat orasului, care sa atraga atat turisti, cat si investitori". Pe scurt, un brand. Iar pentru acest lucru, olandezii au conchis ca sunt necesare investitii de aproximativ un milion de euro anual, pe un perioada de trei ani. Si mai interesanta este viziunea firmei de consultanta asupra posibilitatilor de creare si consolidare a acestui brand: valorificarea imaginii de "capitala culturala", prin numeroase proiecte, printre care un centru de relaxare si recuperare pe dealul Bucium, festivaluri de balet si de literatura, infiintarea unui muzeu in satul Paun, aproape alipit Iasiului, prin care "s-ar pune in valoare si privelistea asupra orasului de pe dealul Paun", reabilitarea baii turcesti (despre starea careia am scris, la randu-mi), dezvoltarea unui proiect privind podgoriile (prin realizarea unui centru de vinuri in vederea stimularii cercetarii si promovarii vinurilor produse in regiunea Iasi), precum si, nu in ultimul rand, "intoarcerea mintilor luminate" in oras, acest din urma proiect urmand a se intinde pe 10 ani si necesitand investitii de aproximativ o jumatate de milion de euro anual.
Bineinteles, pe langa proiectele culturale semnalate, exista numeroase altele, care vizeaza infrastructura orasului, extinderea spatiilor de parcare, modernizarea sistemului de termoficare, reabilitarea sistemului public de iluminat, chiar si o pista pentru biciclisti de-a lungul raului Bahlui etc. Dupa selectarea celor 20 de proiecte prioritare, urmeaza etapa de identificare si accesare a fondurilor (necesarul pentru toate proiectele aflate in discutie este estimat la 800 de milioane de euro), fiind vizate, fireste, in primul rand fondurile europene care ar putea sustine intregul plan. M-am oprit insa asupra prioritatii zero asumate de firma de consultanta, anume intarirea brandului cu accent pe componenta de imagine culturala, cu oarecare mirare. Mirare nu pentru ca olandezii au fost capabili s-o identifice. Ci pentru ca, dupa ce s-a scris in multe randuri despre potentialul de brand cultural pe care-l are Iasiul si dupa ce acesta aproape ca a fost luat in deradere de catre autoritatile locale, in ultimul timp, de vreme ce niste specialisti straini au atras atentia asupra acestui aspect, edilii orasului, de la prefect la primar, nu mai contenesc sa observe, public, "importanta componentei culturale, a istoriei orasului" s.a.m.d. De parca ar fi gandit dintotdeauna in acest sens si au asteptat, febril, momentul pentru lansarea unei strategii culturale...
Ideile n-ar trebui asteptate insa numai din partea firmei de consultanta olandeze. De altfel, dincolo de identificarea prioritatii, proiectele propuse nu sunt, neaparat, cele mai fericite. Sau, oricum, nu valorifica un potential mult mai mare, de la subteranele orasului, care ar asigura un spatiu cultural inedit, spre exemplu, pana la reteaua de muzee si case memoriale puse sub titulatura de Muzeul Literaturii, care ar putea fi reactivate printr-o oferta mult mai ampla. Pentru asta ar fi necesar ca autoritatile, acum cointeresate de opinii europene, sa dea o mai mare atentie si opiniilor locale, ideilor care pot veni dinspre societatea civila ieseana. Ramane sa vedem daca si in acest sens lucrurile se vor schimba intr-adevar.
Deocamdata, ne aflam in etapa cea mai usoara, anume aceea a vorbelor mari. Urmeaza trecerea "la fapte", pasul cel mai dificil si, in genere, momentul in care lucrurile se impotmolesc. Dar, pentru locuitorii unui oras obisnuiti cu o letargie aproape proverbiala a autoritatilor, faptul ca pentru prima oara se ia in calcul un plan de anvergura, pe niste criterii in fine corecte, reprezinta deja o realizare demna de semnalat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
