Aşezată sub un motto spiritual-băşcălios extras din înţelepciunea lui Malcolm Bradbury ("Dacă Dumnezeu ar fi fost liberal, nu am mai fi avut Cele zece porunci, ci doar Cele zece Sugestii"), expoziţia "The Greater Good" (un solo show semnat Mihail Coşuleţu; curator Adriana Oprea)poate fi vizitată la galeria Art Yourself în perioada12 ianuarie - 3 februarie 2012. E vorba despre 7 desene şi 29 de picturi realizate de Mihail Coşuleţu (foto 1) în perioada 2009-2012, apropo de care Adriana Oprea sugerează (deşi pare că porunceşte): "Broadly speaking, exista două posibilităţi de definire a libertăţii. E mai la îndemână să gândeşti negativul faţă de care ea se delimitează decât afirmativul exercitării acestei delimitări. Negativul: acele realităţi faţă de care eşti liber (opresiunea, constrângerea, orice formă de piedică, limitare, control intruziv). Afirmativul: libertatea sa. Libertatea de a: exprima, acţiona, institui. Prima variantă muta puţin binoclul de pe ceea ce este libertatea, înspre ceea ce ea nu este. Ca şi cum, prin excluderea a ceea ce o neagă, ai mai sigur în mâini ceea ce o afirmă, negarea negaţiei îţi dă lucrul. Lucrurile ar deveni interesante când ceea ce ea afirmă ajunge să o nege, dacă acesta ar fi un caz, şi nu ceea ce este de fapt, adică o generalitate dialectică previzibilă şi foarte comună. Libertatea de a organiza devine întotdeauna ne-am organizat. Din boboc fraged, afirmativ al ei, organizarea libertăţii se îngraşă peste noapte şi primeşte corpolenţă stătută a tuturor mătuşilor metafizice de care libertatea fugea mâncând pământul. Mătuşi care există doar pentru a rosti mantra justificatoare a propriei existenţe: ştim-noi-cum-e-mai-binele. Din produs zglobiu al libertăţii, organizarea devine dădaca ei acră, preoteasa mai-binelui comun. Stranie conversie, într-adevăr."
Măcar ca să desluşiţi acest riddle super-organizat şi tot merită să vedeţi expoziţia (unuia dintre cei mai plini de talent şi mai intens bântuiţi de viziuni ambiţioase tineri plasticieni ai noştri).
Olteanul plecat din sufletul modernităţii
Miercuri, 11 ianuarie 2012 a avut loc vernisajul expoziţiei de sculptură semnată de Cătălin Geană (foto 2). Artist invitat este Alexandru Damian, cu lucrări de fotografie. Expoziţia va fi deschisă în perioada 11-25 ianuarie 2012.
Lucrările lui Cătălin Geană au fost expuse în importante galerii din Bucureşti şi din ţara, în cadrul unor expoziţii personale sau colective, precum Salonul de sculptură mică "Bucureşti" (1996, 2005), Sală "Eforie" (2001, expoziţie personală), Galeria "Căminul Artei", Bucureşti (2004, expoziţie personală), Salonul de toamnă "Bucureşti", Salonul "Desene de sculptori" (2006-2010), "Vârstă de bronz" (Cluj-Napoca, 2009), "Galeriile de artă ale Municipiului Bucureşti" (2010), Galeriile "Orizont" (Bucureşti, 2010), Casino Sinaia (martie şi septembrie 2011), AFI Palace Cotroceni (Bucureşti, 2011), Operă Center Bucureşti (decembrie, 2012). A câştigat premiul al treilea la expoziţia de sculptură "Brâncuşiană", organizată la Târgu-Jiu, în 2005. Cătălin Geană este autorul, printre altele, a peste 10 lucrări monumentale expuse pe întregul teritoriu al judeţului Gorj.
"Cătălin Geană şochează copleşitor cu bronzurile sale venite parcă de peste mari şi oceane... E un tânăr artist european, mai precis un oltean plecat din suflul modernităţii lui Brâncuşi şi copleşit de artă neagră ori de infinitul aztec, transpuse în chipuri şi măşti, în atitudini şi ipostaze vibrând de taine. Ai senzaţia că străbaţi temple şi taceri misterioase de piramide, întunericul lor fiind luminat de facliilebronzurilor..."Liviu Tudor Samuilă
"Opera sculptorului Cătălin Geană reflectă o preocupare pentru tensiunile care definesc raportarea omului la divinitate, dar şi natură umană în general: trup-spirit, raţional-sexual, creativ-distructiv. Originalitatea operei constă în asocierea neaşteptată a unor elemente recurente în spaţiul cultural occidental postmodern, din care rezultă o operă figurativă, ficţională prin entităţile mitice reprezentate. Sculpturile lui Geană tratează problematică relaţiei individului cu propriul corp şi evidentiază conflictul dintre natură şi cultură, una dintre principalele preocupări ale omului contemporan." Sandu Petre, curator Anno Mundi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
