Pe 28 mai 1924, colonelul Livezeanu, directorul Pirotehniei, a fost avertizat de cativa militari ca dintr-o magazie de munitii iesea fum. Directorul a constatat ca ardeau cateva lazi cu cartuse. Pompierii, condusi de colonelul Pohrib, au intervenit cu 12 autocisterne. Pericolul unei explozii a determinat conducerea Pirotehniei sa interzica circulatia pietonilor si a autovehiculelor in zona Cotroceni. Cu toate astea, curiosii au fost atrasi de norii negri de fum care acopereau cerul. Incendiul a fost localizat dupa 16 ore, insa au explodat doua depozite de grenade, unul de obuze si tot depozitul de cartuse al Corpului II Armata. De asemenea, au ars integral magaziile de casti, postav, trei ateliere, depozitul de furaje si dormitoarele militarilor. Cladirile Regimentului 9 Rosiori si depozitul de alimente au fost afectate de explozii. Cu mici exceptii, totul a devenit o ruina. Au mai ramas in picioare doar cativa stalpi ai magaziilor. Trei soldati, un subofiter si patru civili au fost internati la Spitalul Militar Central cu arsuri sau fracturi. Alti 24 de militari au fost dati disparuti. Pagubele au fost evaluate la 2,5 miliarde lei.
Gratie amplasarii in subteran si a zidurilor din beton armat nu a fost afectat depozitul de dinamita. Pentru protejarea acestuia au fost sapate transee, umplute apoi cu apa. In cazul in care depozitul cu dinamita ar fi explodat, sareau in aer cartierele Cotroceni si Regie, iar efectul s-ar fi simtit in toata Capitala. Exploziile au afectat si casele din Caramidari, care afisau o imagine de razboi: ferestre sparte, pereti crapati, tavane prabusite. Locuitorii au fugit in centrul orasului. Hotii au "invadat" casele parasite si, pentru a-si continua activitatea si a doua zi, i-au anuntat pe riverani ca va exploda si depozitul de dinamita. Politia a intervenit, arestand cinci persoane care au raspandit zvonuri alarmiste.
Generalul Gheorghe Mardarescu (1866-1938), ministrul apararii, a emis un comunicat in care a mentionat ca nu se cunosteau cauzele incendiului, catalogand explozia din Cotroceni drept "o paguba serioasa". Pentru gasirea vinovatului au fost interogati toti ofiterii si soldatii de la Pirotehnie. Generalul Lucescu, directorul general al armamentului, i-a prezentat Regelui Ferdinand (1914-1927) un raport al accidentului. S-a incercat sa se puna exploziile pe seama unui accident. Insa focul a izbucnit la magaziile 58-59, aflate exact in centrul Pirotehniei, ceea ce a intarit ipoteza unui act premeditat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
