Ziarul de Duminică

Din istoria universală a spionajului (II). Evul Mediu şi Renaşterea

Asediul Vienei, 1683, când domnitorii români au salvat oraşul

Autor: Dr. Alexandru Popescu

28.04.2011, 23:27 723

Cărturari şi spioni

Încă de la începutul perioadei, Biserica Catolicăa devenit o forţă în domeniul spionajului. Dispunând de un numerosşi puternic aparat birocratic, de importante resurse, ea a avutposibilitatea să controleze şi anumite operaţiuni informative,creând o adevărată reţea de spioni.

Dominaţia bisericii în domeniul spionajului a fost concurată înperioada Renaşterii, când consolidarea statelor centralizate afăcut ca acestea să preia iniţiativa şi chiar să-şi instituiedominaţia, monopolul în acest domeniu, în vederea protejăriipropriilor interese de natură politică şi militară, dar şieconomice şi comerciale.

Anglia

Începuturile spionajului/contraspionajului englez şi, în bunămăsură, ale celui european datează încă din Evului Mediu, când, întimpul domniei lui Henric VII (1485-1509), ambasadorii sau trimişiicu misiuni speciale ai Londrei aveau şi atribuţii legate destrângerea de informaţii. De asemenea, în această perioadă, sepoate vorbi de spioni profesionişti, ca şi de structuri, organismeinformative, avându-i la conducere pe cardinalul Thomas Wolsey şipe Thomas Cromwell.

Agenţi-scriitori şi diplomaţi

Specific pentru spionajul englez al acestei perioade a fostfaptul că reprezentanţi de marcă ai mediilor culturale audesfăşurat activităţi informative.

Astfel, unul dintre cei mai cunoscuţi spioni ai Renaşterii afost Pierre Alamire(1470-1536),compozitor, inginer, diplomat şi spion în slujba lui Henric VIII. Probabil se cunoaşte maipuţin faptul că poetul şi dramaturgul Christopher Marlowe(1564-1593) a fost agent în slujba reginei Elisabeta, ceea ce senumeşte un "gentleman spy" ("spion gentlemen"). Ambasadorul Anglieila Paris, sir Edward Stafford, a fost considerat unul dintre primiidiplomaţi-agenţi dubli. Performanţa lui Prior Matthew (1664-1721),preot şi diplomat, a fost organizarea unei reţele de spioni înFranţa. Având în vedere puterea navală a Albionului, din această"galerie" de agenţi nu putea lipsi un marinar, John Deane(1679-1762), spion în Rusia.

Franţa

Ca şi Anglia, Franţa, aflată de asemenea în cursul procesului deîntărire a autorităţii centrale şi, pe plan extern, de contracararea influenţei şi eventualelor tendinţe de hegemonie, chiarbelicoase, ale altor Mari Puteri (mai ales ale Angliei), a făcuteforturi pentru iniţierea şi organizarea acţiunilor informative, despionaj.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO