Funcţionarilor parlamentari nu le era permis săocupe două funcţii publice in acelaşi timp. Numirile lor se făceaupe gradul cel mai mic. Trecerea de rigorile concursului nu aduceainsă şi stabilitatea funcţionarului, in condiţiile in care primulan era considerat de provizorat. Dacă la finele perioadei de probă,prin calificativele pe care le obţinea, se constata că funcţionarulindeplinea condiţiile optime pentru serviciul respectiv, acesta eraconfirmat definitiv de Preşedintele Camerei, dar numai după ceanaliza Raportul intocmit de către Secretarul General. Ce seintâmpla insă când unul dintre funcţionari nu era considerat aptpentru niciunul dintre servicii? Intr-o asemenea situaţie sefolosea un subterfugiu regulamentar care permitea prelungireastării de provizorat cu incă un an. Dacă funcţionarul nu primeanici pentru a doua oară calificative mulţumitoare, urmadisponibilizarea.
Pentru organizarea şedinţelor erau necesarediverse dotări, cheltuindu-se in acest scop sume mari de bani.Directorul serviciului contabilităţii răspundea de banii necesariambientării. Pentru a nu fi tentat să-şi insuşească din bani,directorul depunea in momentul angajării, la Casa de Economii, ogaranţie de titluri ale Statului Român, cu o valoare nominală de150.000 lei. In cazul retragerii din funcţie işi reprimea banii,dar numai după ce o comisie constata că gestiunea pe care acesta apredat-o a fost "curată".
Pentru a fi promovat, unui funcţionar ii eraunecesari patru ani de serviciu, trebuind insă să existe şi un postvacant. Uneori acest principiu putea fi eludat. Astfel, promovarease putea realiza după numai trei ani de muncă, dacă Preşedinteleconsidera că un funcţionar avea merite excepţionale. De asemenea,dacă salariatul mai lucrase anterior intr-o instituţie a statului,perioada respectivă era considerată vechime in noul post şi inacest fel se forţa promovarea. Dacă, totuşi, existau funcţionaricare trebuiau să fie promovaţi dar nu existau posturi vacante,aceştia primeau un spor de 10% din salariu, până când erauinaintaţi in funcţie, moment in care plata sporului inceta.Pensionarea se realiza la vârsta de 60 de ani. Dacă la implinireavârstei de pensionare funcţionarul nu avea vechimea necesară,activitatea lui in cadrul Legislativului se prelungea cu cel multincă un an.
CATALIN PETRUT FUDULU (n. 15.09.1973). Doctorin istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat saucolaboreaza la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis,Document, Magazin Istoric, Historia (redactor in perioada2002-2004), Dosarele Historia (redactor-sef in perioada2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava siValahica, Ziarul de Duminica, insumand peste 250 dearticole, publicate in periodice si volume colective, si peste 20de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
