Tribunalul Poporului a fost infiintat in bazaunei legi din aprilie 1945, fiind desfiintat la 22 iunie 1946, dupajudecarea maresalului Antonescu si a altor functionari de stat dinperioada 1941-1944. Atributiile Tribunalului desfiintat au fostpreluate de Tribunalul Capitalei, Sectia I Penala. In august 1947,printr-o noua lege, sarcina judecarii criminalilor de razboi arevenit Curtilor de Apel din Bucuresti si Cluj. Legea a suferitmodificari in 1948, iar in septembrie 1955, prin decret,condamnatii pentru crime de razboi au fost gratiati, insa numai ceicare aveau pedepse de pâna la 10 ani.
La 22 iunie 1945, Tribunalul Poporului si-adeschis o sectie la Cluj, condusa de Avram Bunaciu, pentrujudecarea hortystilor acuzati de crime in perioada septembrie1940-octombrie 1944, când Transilvania a fost sub ocupatiemaghiara. Cercetarea abuzurilor incepuse inca de la 6 martie 1945,odata cu revenirea administratiei românesti in Transilvania.
Masacrele si deportarile românilor dinTransilvania au inceput dupa Dictatul de la Viena, desfasurându-secu intensitate pâna la finele anului 1940. In primavara anului1944, guvernul de la Budapesta a inceput sa-i deporteze pe evreiidin Transilvania in lagarele de exterminare din Polonia. Marturiilede la români au fost usor de strâns, cei expulzati dând declaratiila posturile de jandarmi. Astfel, ungurii au adoptat o strategieunitara in ceea ce i-a privit pe functionarii români, lasându-i salucreze 2-3 luni fara sa ii plateasca. A urmat confiscareabunurilor si "invitatia" de a parasi Transilvania. Autoritatileromâne au mai desfasurat anchete in localitatile unde au fostsemnalate atrocitati. Declaratiile de la evrei au fost mai dificilde inregistrat, din cauza ca nu se cunosteau supravietuitoriilagarelor de exterminare, iar multi dintre cei care au comisabuzuri nu mai locuiau in Transilvania.
La Cluj s-au judecat doua procese. Primul aanalizat abuzurile contra românilor si evreilor, iar al doilea ajudecat deportarea la Auschwitz a populatiei evreiesti din N-VTransilvaniei. Au fost acuzate 185 de persoane, insa doar 51 aufost prezente in sala Tribunalului. Desi au fost pronuntatecondamnari la moarte, acestea au fost comutate in munca silnica peviata. Au beneficiat de aceasta clementa 32 de acuzati. A scapatAlbert Wass, care a dispus omorârea a 11 tarani din Sucutard siMuresenii de Câmpie si a 126 de evrei din Sarmas (jud. Cluj), fugitin Germania si emigrat, in 1952, in SUA.
CATALIN PETRUT FUDULU (n. 15.09.1973). Doctorin istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat saucolaboreaza la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis,Document, Magazin Istoric, Historia (redactor in perioada2002-2004), Dosarele Historia (redactor-sef in perioada2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava siValahica, Ziarul de Duminica, insumand peste 250 dearticole, publicate in periodice si volume colective, si peste 20de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
