Citesc, uimit de fiecare data, cu acea uimire pe care, la noi, o da contemplarea normalitatii, cum librarii francezi sunt consultati, in analizele sau anchetele din presa, in legatura cu cartile pe care le au in standuri sau cu motivele pentru care ei cred ca o carte s-a vandut bine. Librarul francez stie sa-si indrume cititorii prin puzderia de aparitii, citeste (multe dintre) cartile pe care le vinde si le cunoaste substanta altfel decat din sinopsisul editorial sau din grabitele prezentari din mass-media. Librarul francez simte literatura (pana una-alta cea mai vanduta categorie a cartilor pe care le are in rafturi) si, cred, devine un librar competent si pentru ca poseda o educatie in acest sens. Simtul sau seamana, in mare masura, cu flerul editorial, iar educatia sa trebuie sa o depaseasca pe aceea de simplu contabil eficient. Nu stiu daca lucrurile stau suta la suta asa, dar, de fiecare data cand dibuiesc prin presa franceza opinia unui librar, convingerea enuntata mai sus capata greutate.
Ultima carte a doamnei Brigitte Giraud (prima de nuvele, dupa cateva romane), carte cu un titlu imprumutat, parca, din zona literaturii de self-help sau a "psihologiei pentru toti" (L'amour est tres surestime, editura Stock), a avut un tiraj initial modest (modest in termeni de piata de carte franceza, evident), de 7.000 de exemplare. Dupa 10 saptamani de la aparitie, a fost retiparit in 53.000 de exemplare si figureaza pe lista celor mai insemnate vanzari ale momentului in Franta. La sfarsitul lunii iunie, a primit, la Strasbourg, Bursa Goncourt pentru Nuvela. Incercand sa explice acest boom editorial, intr-un articol subintitulat, Decriptarea unui succes, Mohammed Aissaoui, cronicar la Le Figaro litteraire, o chestioneaza pe Karine Henry, codirectoare a librariei pariziene "Comme un roman", iar aceasta ii raspunde: "Culegerea aceasta de nuvele dovedeste, mai presus de orice, un extraordinar simt al observatiei si o capacitate iesita din comun de a intra in empatie." O banalitate convingatoare, profesionista, care dezvaluie perfect, scurt si la obiect, caracteristica de baza a volumului, si care este urmata de o fraza finala de-a dreptul stralucitoare, venita parca de la un critic literar cu talent: "Brigitte Giraud capteaza si cristalizeaza lucrurile sensibile si tacute ale vietii si apoi le confera un sunet." Bang!
Toate acele 11 nuvele ale lui B.G. descriu sfarsitul dragostei sau al unei relatii amoroase si enunta o larga suita de variatiuni pe tema data: tradarea, deceptiile, lipsa de comunicare, divortul, indragostirea de altcineva, uitarea, sau sentimentul de iac-asa, adica spulberarea amorului din motive inexplicabile. Totul infatisat simplu, fara disperare, fara senzatia ca avem in fata sfarsitul lumii. Liliane Rodde, o editoare de asta data, explica la randul ei: "Cu vorbe exacte, B.G. reuseste sa ne atinga si sa ne emotioneze. Intr-atat incat, daca ai apucat sa deschizi volumul, nu mai poti sa-l lasi din mana. Fie ca cititorii au o viata de cuplu reusita - se mai intampla! -, fie ca nu, ei simt ca aceasta carte ii priveste." Si ca succesul sa-si afle pe deplin explicatia, doamna Karine Henry asaza, matur si sec, bomboana pe tortul decriptarii: "Aceasta carte a aparut cand trebuia. Adica intr-o perioada cand, dupa lunga lupta electorala (Sarkozy - Royal n.n.), oamenii aveau nevoie de altceva. Voiau sa citeasca niste instantanee de viata autentica."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
