Cele trei deschideri stilistice oferite de atelierul pictoritei cu trei sonore nume, Ana Ruxandra Ilfoveanu, universuri afective captate in pictura, desen in tusuri si colaj, sunt memoria caminului, drumul de langa casa si impresii din departare, din alt timp si alta cultura.
Artista a conceput pana acum, in cele trei decenii de creatie, 16 expozitii personale, iar dupa anul 2000 s-a manifestat pe simeze cu mai mult de o expozitie pe an. Pictorita cu suflu expresionist si prolifica desenatoare in tusuri, Ana Ruxandra Ilfoveanu reia o emotie mai veche, de aproape un deceniu, in fata unui motiv pictural domestic, drumul pravalit al unui sat de muncel. Seria actuala a ulitelor a fost documentata fotografic si grafic in zeci de guase, facute la "motiv", adica in resedinta pitoreasca a familiei de la Radesti, langa Campulung Muscel. Artista ne-a obisnuit, in recentele expozitii, cu scene de iarmaroc cvasimedieval, onorand o directie consecventa a narativului parabolic din pictura noastra. Dubla sa valenta pentru peisagism si narativism, devine un balans spectaculos in formula stilistica a artistei. Taietura figurativului pe care-l practica Ana Ruxandra, in peisaj sau in compozitiile sale "dramatizate", are o formula energetica unitara, o marca personala, fie pentru morfologia chipurilor, fie pentru notatia topografica: asprime, franchete, fluenta aluvionara, eludarea detaliului ca ornament, al "dolce-lui" empatic. Pamanturile, in sens pigmentar, devin intr-adevar sonore in pictura Anei Ruxandra. Brunurile soliste sunt placut instabile, adica vibrate cu expresivitate, nu numai gestica, ci si cromatica. Drumurile Anei Ilfoveanu sunt golase, eponime retragerii in causul colibei, melancolice cu icnet, fabuloase si hieratice ca o initiere in puterile taranei vajnice si suculente. Cu un soi de asumare etica si cu aspra tonicitate, aceste peisaje despuiate si rapoase, de sat primordial, transmit vecinatatea cu geologicul a trainiciei locuirii sub munte. Figurativul practicat de Ana Ilfoveanu are o materialitate anume, recognoscibila stilistic. Personaje, coline, arbori, bestiole ori cartuse heraldice contin o materie tare, anguloasa, armata in retea ca de sarma. Imaginarul medieval al saltimbancilor, deja stiuti la Ana Ruxandra, si-a gasit un nou puct focal, in jurul impresiilor de calatorie catalana. In 2002, artista a vazut la Barcelona ceremonia cu fantose uriase a Sfintei Fecioare din Ceres. Proiectul pentru o papusa-clopot din ghips care sa contina personajele misterelor medievale se desfasoara intr-o serie de desene in tus negru si brun, al caror farmec sta in simularea naivitatii hatre si in mecanica lor de snoava folclorica.
Dar in coltul cel mai intim al atelierului ei, Ana Ruxandra Ilfoveanu tine un jurnal al unei alte calatorii. Artista a inceput o lucrare de "enluminare" a memoriei familiei de artisti Ilfoveanu, avand ca pretext caligrafierea jurnalului Ninei Berberova. Ana Ruxandra ofera, grafiate in penita, ornate cu chenare heraldice, somptuoase pagini de codex in jurul unei fotografii, colate cu mari delicii de stratificari ale hartiilor tonate si pastoase.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
