Grupul Partidului PopularEuropean din Parlamentul European a angajat la Veneţia, in zilelede 19 şi 20 noiembrie curent, un dialog cu reprezentanţi aiCreştinismului, Islamului şi Iudaismului. Selectez aici câtevaintervenţii ale reprezentanţilor unor Biserici sau Cultereligioase.
Patriarhul Kiril, in mesajuladresat conferinţei - citit de Ieromonahul Filip, vicepreşedinte alDepartamentului pentru Relaţii externe bisericeşti al PatriarhieiRuse -, afirmă că "existenţa viitoare şi dezvoltarea rodnică aproiectului european depinde de un răspuns clar dat problemeiidentităţii europene. Este nevoie să inţelegem ce anume constituiecoloana vertebrală şi principiul unificator pentru numeroasepopoare care trăiesc pe continent. Numai in felul acesta esteposibil să fie depăşite diferenţele lor culturale şi ele pot fiindemnate spre construirea unui spaţiu comun de incredere şi ajutorreciproc".
"A pune in dialog valori şiidentitate, nu de asta are nevoie Europa acum? In aşteptareaiminentei intrări in vigoare a Tratatului de la Lisabona (la 1Decembrie 2009, n.red.), proiectul politic al unei mari caseeuropene işi pune incă intrebarea asupra limitelor pe care să ledea lărgirii sale şi deci asupra conţinutului identităţii sale",spune in mesajul său Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic alConstantinopolului, Bartholomeu I. Mesajul a fost citit deMitropolitul Emmanuel, Arhiepiscop al Franţei, reprezentantulPatriarhului Ecumenic in UE. "Miza nu este numai politică, ci inacelaşi timp economică, culturală, identitară, morală şi deasemenea religioasă. Această miză este de asemenea o provocare carerezidă inainte de toate in capacitatea noastră de a declinaraportul local şi regional, diversitatea şi unitatea, fără a leconfrunta şi fără a le confunda, ci dimpotrivă considerându-leimpreună a fi baza insăşi a moştenirii europene. Acestei puneri inrelaţie a unor subiecte putând părea contradictorii teologiaortodoxă din primul mileniu i-a dat un nume: sinergie. Elaborat maiintâi in context Trinitar, apoi in intâlnirea dintre Dumnezeu şiom, acest model, pe care in manieră modernă il numim cooperare, saucolaborare, ne invită să recitim, desigur prin proiectare, raportuldintre unu şi multiplu. Sinergia prezervă specificităţile, fiind inacelaşi timp inclusivă, ea cheamă la unitate fără prejudiciu pentrudiversitate. (...) Religiile Europei nu sunt numai fosile aletimpurilor vechi instalate pe etajerele istoriei. Credinţa s-aincarnat in istorie pentru a modela cu ea societatea şi pentru a-ida acesteia valorile din care a apărut identitateaei."
Mesajul Prea Fericitului PărinteDaniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost prezentatconferinţei de Inalt Prea Sfinţitul Părinte Mitropolit Nifon,Arhiepiscopul Târgoviştei, care a făcut trimitere şi la precedentuldialog interreligios organizat de Grupul EPP din UE, desfăşurat laIaşi (România) anul trecut.
"Este datoria noastră, ca liderireligioşi, să afirmăm constant adevărul că Europa este nu numai unspaţiu economic cu norme legale şi instituţii comune, ci că ea estein principal o realitate cultural-spirituală. Uniunea Europeană,Bisericile Creştine, ca şi alte religii sunt chemate să apere, princontribuţiile lor specifice, drepturile fundamentale ale omului şilibertatea, ca şi demnitatea umană, şi să promoveze cooperarea şisolidaritatea intre popoare şi naţiuni, coresponsabilitatea şicomuniunea fraternă, nu numai pe baza umanismului, ci şi pentru căfiecare fiinţă, fiind creată după chipul şi asemănarea luiDumnezeu, are valoarea sa unică eternă", se spune in mesajulPatriarhului BOR.
Din partea Ordinului SfântulAndrei Apostolul, o organizaţie a laicilor creştini ortodocşi cusediul in SUA, a vorbit Archon Theofanis Economidis, care aprecizat că reprezintă şi Patriarhia Ecumenică, pentru a-ievidenţia importantele drepturi şi prerogative, dar şi serioaseleimpedimente şi ameninţări cu care se confruntă aceasta in existenţasa aproape zilnic.
"Regretăm să raportăm acesteiConferinţe că recunoaşterea titlului de Ecumenic ca unul legitim şiistoric este incă negată Patriarhiei Constantinopolului de cătreguvernul turc, impotriva opiniei puternice şi dorinţelor intregiilumi creştine. (...) Potrivit serviciului de ştiri anatolianon-line, in baza articolului 219 din codul penal turc PatriarhulEcumenic poate fi amendat şi/sau inchis pentru un termen intre olună şi un an dacă este găsit vinovat că a folosit cuvântul'ecumenic'. Chiar dacă această ameninţare nu s-a materializat incă,mesajul este foarte clar: dacă Patriarhul Ecumenic sau oriceangajat al Patriarhiei foloseşte cuvântul 'ecumenic' cu referire latitlul Patriarhului, ei pot fi supuşi urmăririipenale!
Altă consecinţă a dictatuluiCurţii Penale a Turciei este că Patriarhia Ecumenică esteameninţată cu eventuala inchidere, in principal prin limitărileimpuse procesului alegerii unui nou Patriarh. Cerinţa ca toţicandidaţii la tronul patriarhal să fie cetăţeni turci combinată cunumărul diminuat de candidaţi care pot indeplini această cerinţă(pentru că decenii de hărţuire şi confiscări de proprietăţi au dusla diminuarea populaţiei greceşti ortodoxe la aproximativ 2500 depersoane) ne temem că in cele din urmă vor duce la inchidereaPatriarhiei Ecumenice. (...) In cadrul Bisericii s-a stabilit ca unsuccesor care nu este cetăţean turc să ceară, după alegerea sa,cetăţenia turcă.
Inchiderea Şcolii Teologice dela Halki (Heybeliada) in 1971 a lipsit in mod sever PatriarhiaEcumenică de posibilitatea de a-şi forma clerul şi teologii laicişi de a fi, prin rolul său ecumenic, un centru al invăţăturiiortodoxe, de cercetare şi şcolarizare. In plus, PatriarhiaEcumenică are restricţii severe de viză plasate de guvernul turcasupra studenţilor şi preoţilor care doresc să o viziteze sau săslujească aici." Archon Theofanis a adăugat că sunt numeroase voci,dinăuntrul şi din afara Turciei, care s-au alăturat cererilorPatriarhiei către guvernul Turciei de a permite redeschidereaSeminarului de la Halki: guvernul SUA, Uniunea Europeană, ziarulturcesc cu cel mai mare tiraj, Hurriyet.
Un impediment major infuncţionarea Patriarhiei Ecumenice ca o instituţie normală insocietatea turcă constă in nerecunoaşterea ei de către guvernulturc ca entitate legală, ceea ce se traduce in privarea ei dedreptul de proprietate. Chiar clădirile de pe terenul PatriarhieiEcumenice nu sunt recunoscute ca fiind proprietatea acesteia.Patriarhiei i-au fost confiscate proprietăţile aparţinândspitalului Balukli şi Azilului pentru Bătrâni, Orfelinatulpatriarhal de pe insula Prinkipos (Buyukada) şi mânăstireaSchimbarea la Faţă de pe insula Proti (Kinali).
In urma procesului la CurteaEuropeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, incheiat la7 iulie 2008, CEDO a hotărât că Patriarhia Ecumenică are dreptul dea deţine proprietăţi şi deci are personalitate legală; PatriarhiaConstan-tinopolului poate folosi titlul "Ecumenică" şi are un rolde iniţiativă şi coordonare in intreaga lume creştină ortodoxă;tratatul de la Lisabona se aplică Patriarhiei Ecumenice, acestafurnizând o bază in plus prin care guvernul Turciei trebuie săprotejeze drepturile umane fundamentale ale Patriarhiei Ecumeniceşi ale minorităţii ortodoxe greceşti din Turcia.
Confiscarea proprietăţilorPatriarhiei Ecumenice continuă, fără compensaţii din parteaguvernului Turciei. Biserica Ortodoxă Greacă din Istanbul avea in1936 peste 8.000 de proprietăţi; in 1999 numărul acestora seredusese la 2.000, iar in prezent acestea sunt mai puţin de400.
Evenimentele recente sunt insăincurajatoare, cea mai importantă fiind vizita primului ministruturc Erdogan şi a Patriarhului Ecumenic Bartholomeu I, la 15 august2009, la Orfelinatul Prinkipos şi apoi la mânăstirea Sf. GheorgheKoudounas, vizită considerată de Patriarhie o recunoaştereindirectă, dacă nu explicită, a dreptului de proprietate alPatriarhiei asupra Orfelinatului şi o acceptare tacită averdictului CEDO in această problemă.
Prof. Krzysztof Koscielniak,docent in Teologie, Universitatea din Cracovia (Polonia), a definitdialogul interreligios ca fiind un fel de inţelegere intre toţicredincioşii al căror ţel principal este de a realiza inţelegereareciprocă şi toleranţa. Opiniile că dialogul teologic este maidegrabă imposibil devin din ce in ce mai mult comune, totuşiaceasta nu inseamnă că dialogul interreligios este imposibil.Dimpotrivă, trecând prin dogme, trebuie să luăm in consideraţiedialogul vieţii, dialogul activităţii comune, dialogul in contextuldrepturilor umane şi al experienţei spirituale.
Este esenţial să existe oabordare globală a subiectului drepturilor umane şi o determinareserioasă de a le apăra. Numai când o cultură a drepturilor umanecare respectă diferitele tradiţii devine parte integrantă apatrimoniului moral al omenirii vom putea privi viitorul cuincredere senină.
Şef-Rabinul ComunităţiiEvreieşti din Veneţia, Elia Richetti, a vorbit despre tradiţiaiudaică, despre libertatea religioasă - şi a exemplificat cusituaţia religioasă din Italia, unde libertatea cultelor estegarantată de Constituţie, şi a indemnat să se facă astfel incâtfiecare religie să contribuie cu prezenţa sa la dezvoltareapanoramei europene.
Mons. Tadeusz Pieronek, Episcopcatolic de Cracovia, a subliniat, vorbind in italiană, că astăzi nuexistă nici o raţiune validă pentru a renunţa la creştinism, laadevărurile şi principiile sale. Nu avem nici un motiv să abandonămsperanţa in inviere, să renunţăm la viaţa eternă şi, in consecinţă,să modificăm radical ordinea naturii creată de Dumnezeu şi s-oinlocuim cu ordinea inchipuită de oameni.
Intrând in Uniunea Europeană amacordat credit promisiunii ei că vom putea trăi in libertate şi inadevăr. Şi am avut până acum, in calitate de creştini, nu numai odeziluzie. Am fost lipsiţi de legitimitate istorică când indocumentele fundamentale ale Uniunii sunt ignorate rădăcinilecreştine ale culturii europene, când este dată o nouă listă cudrepturile omului contrare drepturilor naturale, listă care permiteintreruperea voluntară a vieţii, deformează concepţia tradiţionalădespre cuplu şi despre familie, şi promovează diverse experimentegenetice contrare naturii umane. Europa este guvernată astăzi deminoritate care impune majorităţii modelele ei de viaţă, ateismulare cale liberă, credinţa ar trebui să se ruşineze că continuă sădureze. Va zice cineva că această opinie este pesimistă şinedreaptă? Nu cred. Am menţionat numai câteva probleme maiimportante care constituie o mare ameninţare pentru cetăţeniieuropeni care doresc să rămână fideli conştiinţei lor şi nu mai audreptul deplin să o facă.
Rabinul Yitzchak Schochet,preşedintele consiliului rabinic al Sinagogii Unite (MareaBritanie) - Iudaismul nu trebuie văzut printr-o oglindăbidimensională. El trebuie văzut prin prisma caleidoscopică avalorilor pe care le aduce intregii societăţi. O lume fără iudaismar fi o lume mai goală.
Viziunea EPP este una de respectreciproc, de includere a tuturor cetăţenilor liberi, cuprinzândtoate ţările şi regiunile europene, fără să conteze diversitatea -o Europă pentru toţi. Este de aceea imperativ ca religia ingeneral, care este dedicată aceloraşi idealuri, să fie angajată inacest proces. Şi când incercăm să definim valorile - când incercămsă impulsionăm edificiul moral al societăţii - să invăţăm lumea săcânte intr-o armonie perfectă, Iudaismul trebuie să fie una dinaceste voci, adăugându-şi nota critică la acest cor, pe toatecăile.
Tasos Mitsopoulos, şefulDepartamentului Afaceri Europene, DISY, Cipru, a prezentatdiviziunea culturală existentă in ţara sa, a vorbit despre bisericişi mânăstiri ortodoxe transformate in staule, in partea ocupată deTurcia, şi a cerut solidaritatea parlamentarilor europeni şisprijinul celorlalte Biserici pentru protejarea monumentelorreligioase in nordul Ciprului, pentru asigurarea şi aici adreptului catolicilor şi ortodocşilor de a-şi putea exercita liberireligia, libertate pe care Constituţia Republicii Cipru orecunoaşte atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani.Vorbitorul a evidenţiat de asemenea poziţia Departamentului SUA insprijinul minorităţilor religioase din Cipru.
Wael El-Gayar, ministru pentruProbleme Intergeneraţii, Familie, Femei şi Integrare in landulRhenania de Nord-Westfalia, Germania, a prezentat situaţiaminorităţii musulmane din acest land, dar a deplâns faptul că nueste prezent nici un musulman la dialogul interreligios de laVeneţia, deşi au fost invitaţi. In 1980 musulmanii erau invizibiliin acest land. In ultimii 15-20 de ani ei şi-au creat asociaţii şilocaşuri de cult, 50% din populaţia musulmană este reprezentată inaceste asociaţii. Un ministru de interne, creştin-democrat, a spuscă musulmanii fac parte din populaţia germană. Invăţământul islamicin şcoli este predat de profesori formaţi in Germania, subcontrolul ministerului educaţiei. Un studiu despre musulmanii dinGermania arată că aici trăiesc 3,8-4,3 milioane de musulmani. Auajuns la a treia generaţie de imigranţi, fără să fie asimilaţi.Punem accentul pe ce ne divide, dar şi pe ce avem in comun.Germania fiind un stat secular, avem probleme cu statul, dar nu cucelelalte religii. Politica de integrare recomandă ca musulmanii săfacă un efort pentru a contribui la viaţa cetăţenilor din Germania.Religia creează identitate, este folositoare pentruintegrare.
Europarlamentarul Csaba Sogor avorbit ca "un ungur care trăieşte in România", insistând pesituaţia Bisericilor minorităţilor in democraţiile tinere şiafirmând că dialogul cu Biserica majoritară - care este "uninstrument in mâna puterii" - este dificil. Referindu-se la faptulcă Tratatul de la Lisabona nu menţionează creştinismul cu rolul săudeterminant pentru istoria Europei, Csaba Sogor a pledat pentruacţiune in cadrul PE pentru protejarea minorităţilor şi a opinat căIslamul nu este tolerant faţă de alte religii, nu recunoaşteconceptul de libertate şi prezintă "absolutismul" de a se considerasingura religie. Parlamentul European ar trebui să exercitepresiuni - legat de procesul de integrare a Turciei - pentru casituaţia să se schimbe.
După intervenţiile altorparticipanţi la dialog, IPS Părinte Mitropolit Nifon a apreciat, careprezentant al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), că in Tratatul dela Lisabona există premisele unui dialog interreligios şi că, prinacest tratat, Uniunea Europeană va fi mai eficace, se vor produceameliorări in funcţionarea ei, pentru a lua hotărâri in sensulmoştenirii ei creştine. Uniunea Europeană nu mai este numai oconstrucţie economică, prin respectarea valorilor religioase careau marcat mereu istoria Europei ea va fi in măsură să dea omeniriiun drum de urmat. BOR, a mai spus IPS Nifon, este pregătită săparticipe la acest dialog intercultural, interreligios, cuprezervarea identităţii sale şi fără incurajarea naţionalismului.In legătură cu afirmaţiile domnului Sogor, IPS Nifon a admis că ininima Transilvaniei (provincie istorică românească, dar care injudeţele Covasna, Harghita şi Mureş are populaţie majoritar deetnie maghiară, n.red.) există "defecţiuni" etnice, insa dialogulnu a fost niciodată intrerupt. Ierarhul ortodox a menţionatinfiinţarea, in 1991, a Asociaţiei Ecumenice a Bisericilor dinRomânia (AIDRom), din care fac parte Bisericile Ortodoxă,Reformată, Lutherană C.A. şi S.P. (germană, respectiv maghiară) şiArmeană, care realizează, intre altele, proiecte de imbunătăţire asistemului educaţional, a situaţiei economice şi de protecţie amediului, dar abordează şi problemele spinoase apărute in relaţiiledintre Bisericile din România.
Cu siguranţă că textul de mai susnu acoperă decât in mică măsură densitatea subiectelor abordateintr-un interval foarte scurt, de numai o zi şi jumătate, in cadruldialogului interreligios desfăşurat pe insula San Servolo -Veneţia, la care am asistat in calitate de ziarist. Conferinţa depresă anunţată in schiţa de program de la sfârşitul lui octombrienu a mai avut loc, din aceeaşi criză de timp, şi a lipsit şi uncomunicat final care să exprime aprecierile organizatorilor faţă derezultatele acestui dialog interreligios.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
