Intr-un document datat 20septembrie 1459 si semnat de domnitorul Vlad Tepes, in care seintaresc drepturile unui boier asupra unor mosii, este mentionatpentru prima oara numele orasului Bucuresti, aflat pe drumul careducea de la Giurgiu la capitala Targsor. Mircea Ciobanul construisedeja in mica cetate o Biserica Domneasca, pastrata si astazi informa sa initiala. Doar sase ani mai tarziu, la 14 octombrie 1465,Radu cel Frumos isi stabileste aici resedinta domneasca. In 1659,Bucurestiul devine capitala a Tarii Romanesti, sub domnia luiGheorghe Ghica. De atunci, orasul nu inceteaza sa se dezvolte. Siprobabil cam tot de atunci nu inceteaza sa intrige.
Bucurestii au sporit in etape,in fiecare dintre acestea adaugandu-li-se locuitori veniti deoriunde, cu obiceiuri amestecate, la care au renuntat anevoie sicare pana la urma s-au topit intr-o magma ce pare sa nu se remarceprin nimic. Chiar si sporirea orasului s-a facut haotic, uneoricutremurele de pamant si incendiile uriase distrugand ce seingramadise aproape fara noima. A fost nevoie de un rege care saimpuna o lege a constructiilor publice si de vreo doi, trei primaricare sa traseze fara mila coordonatele modernizarii pentru ca urbeasa capete o infatisare de oras european si sa-si construiascaedificii cu care se mandreste si astazi. De cele mai multe oriinsa, primarii au fost mediocri, consilierii - pusi pe capatuiala,arhitectii-sefi - corupti sau lipsiti de viziune, in general edilicare se inghesuiau sa smulga o halca din oras pentru ei insisi,uitand de binele comun.
Nici astazi lucrurile nu staualtfel. N-a existat un spirit comunitar intr-un oras pe care ceimai aprigi critici il socoteau de stransura. Bucurestii au fost,sunt un oras pe care, in majoritate, locuitorii au uitat sa-liubeasca, ba chiar nu prididesc sa-l injure, pentru ca, cei maimulti, n-au constiinta ca ii apartin, n-au constiinta ca suntbucuresteni. Motive de nemultumire ar fi suficiente: serviciipublice daca nu execrabile, cu certitudine proaste, arteredesfundate, scumpete, mizerie si praf, lipsa de perspective. Dartoate aceste motive pot fi regasite si prin alte parti. Orasul pareneatragator si pentru ca acesti locuitori, nou-veniti sau urmasi aiunor nou-veniti care n-au apucat sa prinda radacini, n-au nici onostalgie, pentru ca n-au contribuit cu nimic vreodata laschimbarea chipului pe care-l critica asiduu. Orasul a fost si estemutilat de toti aceia care nu-si vad decat interesul.
Dar Bucurestii sunt un oras doaraparent neatragator. Dincolo de calcanele roase de vremuri, cinevrea poate sa descopere o istorie fabuloasa si oameni admirabilicare au construit urbea si tara. In spatele unor cladirifermecatoare pe care hamesitii de castig peste noapte vor sa ledarame si sa-si construiasca zgarie-nori, poate afla despre destineexemplare si despre oameni calcati in picioare de o istorievrajmasa, incapatanati sa faca mai mult pentru altii decat pentruei insisi. Dincolo de ciondanenile politice care i-au umbritpermanent istoria s-a aflat zambetul ironic al celui ce stia ca vadainui indiferent de interesele de moment. Si care isi iubesteorasul, cu patima, dar fara emfaza, desi nu mai stie de ce, si careevita sa ia parte la comemorarile de fatada la care se inghesuieveneticii asteptand pomeni. Stie ca au mai fost vremuri nu maiputin lipsite de perspectiva, prin care si el, si orasul aurazbatut. Despre o asemenea speranta cred ca trebuie vorbit acum,la 550 de ani de la semnatura lui Tepes pe hrisovul pastrat inarhive.
STELIAN TURLEA (n. 1946) aurmat studii de filologie (1968) si filosofie (1976), la Bucuresti,a fost aproape trei decenii redactor de politica externa la revista"Lumea", a condus, dupa 1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoiziarul "Meridian", dupa care a lucrat in televiziune, ca sef aldepartamentului de stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV,din 2000 este si editor senior al Ziarului de Duminica. Esteautorul a zece carti de publicistica, zece romane, opt carti pentrucopii si doua traduceri. A ingrijit trei albume. A primit PremiulUniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), PremiulAsociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentrucopii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006),Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fostnominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literaturapentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in2003.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
