Dincolo de asemanarea onomastica marunta, intre Jens Christian Grondahl si Hans Christian Andersen exista puncte comune mult mai serioase. Amandoi sunt povestitori de rasa, s-au nascut si au trait in Danemarca, se leagana pe aripa plina de promoroaca a unei melancolii profund septentrionale si au o propensiune, tainuita stangaci, catre morbid.
Cum pe cel de-al doilea il stie toata lumea, sa ne concentram asupra lui Grodahl. Nascut in 1959 la Copenhaga, este prozatorul-vedeta al momentului in Danemarca, a fost tradus in cateva limbi si se bucura de o atentie cu totul speciala din partea publicului, criticii si editurilor franceze (doar Gallimard i-a tradus, pana in prezent, 4 titluri). Ultimul sau roman, Piazza Bucarest, incepe, in nota familiara a autorului (mare maestru al tacerilor cu parfum cehovian), in spatiul monton si rece al Jutlandului danez: "Intr-o dimineata de martie, am luat drumul nordului, ca sa-l revad o ultima data pe Scott, inainte sa plece in America. Iarna isi desclestase gheara, dar totul parea ca sufera inca de anemie, sub lumina brumei, pana si cerul era de un albastru deschis, spalacit." Nu dupa multa vreme, cadrul actiunii se va muta mai spre rasarit, penduland conform unei stranii harti sentimentale, intre Romania si Italia. Despre ce este vorba? Naratorul este fiul vitreg al lui Scott, cel pomenit in preambulul citat, si, in acelasi timp, cel mai bun al prieten sau. Fotograf de presa de origine americana, Scott primise sarcina de a realiza un reportaj in Romania, la catava vreme dupa ce fusese parasit de Vicky, mama povestitorului. Aici incepe o legatura neobisnuita cu Elena, in varsta de 22 de ani (ghidul sau delegat de autoritatile autohtone), romantic-cetoasa si care ramane suspendata in vag, cam ca in cantecul lui Becaud: "La place Rouge ?tait vide/ J'ai pris son bras, elle a souri/ Il avait des cheveux blonds, mon guide Nathalie, Nathalie...". Dupa tandre peregrinari comune, oprite in pragul iubirii, Scott ii ofera o casatorie morganatica Elenei, astfel incat aceasta sa poata parasi Romania cuplului Ceausescu. Mariajul alb se desfasoara la Copenhaga, unde cei doi traiesc amical sub acelasi acoperis si unde, in decembrie 89, au sentimentul, privind imaginile televizate, ca "il strang de gat cu mainile lor" pe Dictator, atunci cand acesta este impuscat la Targoviste. Elena dispare insa, dupa cateva luni de coabitare, lasandu-l pe timidul si lipsitul de ambitie Scott cu sufletul rupt de nelamuriri si de intrebari asupra a ceea ce ar fi putut sa devina in timp relatia lor. Cu atat mai mult cu cat Elena paruse, pe pas de plecare, ca il provoaca sa confere consistenta si senzualitate cuplului lor. Complet descumpanit si pregatit sa ia definitiv drumul Statelor Unite, Scott il primeste pe tanarul sau prieten (naratorul), care tocmai ii adusese o scrisoare venita din Romania pe numele Elenei si il roaga sa plece pe urmele frumoasei romance. Pe care acesta o intalneste si o provoaca la o prelunga spovedanie, nu la Bucuresti, ci in piata cu acest nume din Roma. O confesiune punctata de sfasietoare nostalgii, care destainuie felul in care vocatia despartirii si a rupturilor de tot felul fusese singurul nefericit ghid al ghidului Elena.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
