Daca tot am vorbit de Londra din faza de varf a consumului de combustibili fosili, sa adaug acum si informatia ca, in eforturile sale de modernizare energetica, guvernul Marii Britanii tinteste spre constituirea unui segment de 10% din totalul rezervelor sale de energie din anul 2010 numai pe baza surselor de energie alternativa. Asemenea masuri innoitoare intra si in preocuparile altor state avansate. Strategiile de restructurare a productiei de energie pleaca de la constatarea ca toate solutiile noi emit cantitati mici de carbon in atmosfera. In schimb, ele pot crea probleme pentru localitatile unde vor fi amplasate instalatiile respective.
Sa ne gandim, bunaoara, la centralele nucleare. Energia produsa de ele este, fara indoiala, mai curata sub aspectul procesului de fabricare decat cea pe care o dau extragerea, transportul si combustia carbunelui sau a petrolului. Dar, dincolo de ceea ce se spune in mod curent, producerea energiei atomice participa si ea la incalzirea globala, chiar daca nu in aceeasi masura ca termocentralele si aviatia luata in ansamblu. Mai e, apoi, riscul contaminarii mediului inconjurator, prin emanatiile radioactive de rutina, iar in caz de accident nuclear, dezastrul poate lua proportii inspaimantatoare. Amintirea exploziei de la Cernobil ne este inca nestearsa din minte. Nu e de mirare deci ca numeroase organizatii ale vietii civile protesteaza vehement la ideea infiintarii unei centrale atomice noi, ori militeaza activ pentru inchiderea celor existente. In ce priveste deseurile procesului de productie, cele radioactive reprezinta o problema cu mult mai greu de solutionat decat cea a deseurilor ramase de la combustibilii fosili (inclusiv cele din industria maselor plastice, care traieste de pe urma petrolului si gazului natural ca materii prime).
Energia hidroelectrica este si ea "curata", substantiala, insa are, de asemenea, efecte negative atat in peisajul natural, cat si in cel social. Constructia unei hidrocentrale schimba in mod radical bazinul apelor curgatoare din zona de amplasament, iar inundatiile de teren pentru viitorul lac de acumulare conduc adesea la dramatice transferuri de populatie, precum si la distrugeri masive in domeniul forestier. Tulburarea regimului apelor freatice si limitarea debitului raurilor respective in aval sunt, in plus, fenomene cu rasfrangere directa asupra agriculturii.
Mai raman cateva forme de energie alternativa carora trebuie sa le vedem, pe langa avantaje, si inconvenientele. Cu atat mai mult cu cat opinia publica risca sa le preia (ca idee) doar in ipostaza lor angelica, neglijand complet aspectele deranjante. Energia solara, de pilda, poate fi folosita in conditii de rentabilitate doar prin confiscarea unor mari suprafete de teren, destinate amplasarii bateriilor respective. E un fapt ce modifica - si nu neaparat in sens estetic - peisajul rural sau urban. Energia geotermala depinde inca de anumite zone de unde poate fi extrasa cu usurinta, iar exploatarea ei nu e scutita de degajarea unor gaze poluante, bioxid de sulf si hidrogen sulfurat, sau de poluarea chimica a apei freatice. Utilizarea biomasei ca sursa de energie ar rezolva deocamdata doar problemele micului consumator, iar cantitatea de biomasa necesara productiei unei energii echivalente continute de benzina este, comparativ, imensa. In plus, apar riscuri tinand de alterarea peisajului si de poluarea apelor subterane. Ca sa devina rentabila, energia eoliana pretinde montarea unor intregi sisteme de mori de vant, cu perspectiva de a anihila complet originalitatea initiala a peisajului. Acesta din urma va fi supus unei duble poluari, vizuale si fonice, intrucat sistemul e zgomotos. Iar centralele bazate pe forta mareelor distrug si ele habitatul, in special cel rezervat vietii marine din zona de amplasament.
Observatiile de mai sus privesc domenii particulare, specifice fiecarei forme de energie alternativa trecuta in revista. Exista insa cateva probleme generale, care vizeaza ansamblul acestor energii, constituind principala linie de demarcatie intre ele, luate in bloc, si combustibilii fosili. In primul rand, noile energii au un caracter limitat, servind doar la producerea de caldura si de electricitate, nicidecum in industria chimica, unde gazul natural si petrolul sunt angajate din plin. Apoi, cum s-a si vazut intru catva, ele nu sunt decat partial curate, deoarece fiecare dintre ele are forme proprii de poluare. Volumul de energie produs prin aceste noi tehnici ramane relativ modest, din pricina limitatei raspandiri actuale a solutiilor respective. Mai neplacut este insa faptul ca, dupa unele calcule, chiar daca sursele de energie alternativa ar ajunge la potentialul maxim de dezvoltare, ele tot n-ar putea acoperi nevoile generale de energie ale societatii contemporane. Si, in fine, o chestiune foarte practica, inclusiv financiara: un sistem general, bazat numai pe energii alternative, ar putea fi pus pe picioare doar intr-o foarte lunga perioada de timp si ar costa o avere de proportii astronomice.
Asadar, energiile alternative ajuta, fara a fi un panaceu universal. Aceasta este concluzia specialistilor, chiar si a celor care le sustin fervent, cultivand ideea introducerii lor neintarziate in viata sociala. Din motive bine intemeiate, spun ei, nici biogazul si nici bateria solara nu vor putea inlocui bidonul cu benzina. Vor contribui insa la diminuarea cantitatii de gaze poluante pe care o deverseaza astazi in atmosfera arderea intensiva a combustibililor fosili.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
