Despre Alberto Manguel, adoratorii lui Borges n-au cum sa nu fi auzit. Nu datorita paginilor de exegeza pe care i le-a dedicat marelui orb, cat gratie unui detaliu biografic ce nu poate fi trecut cu vederea (scuzati de vorba nepotrivita!): in tinerete, timp de doi ani, i-a slujit de lector argentinianului, atins deja de cecitate totala (pentru un plus de precizie: ii citea carti cu voce tare).
Adolescentul adjuvant s-a transformat curand in cititor de profesie, cu toate conotatiile pe care cuvantul cititor le poate avea: editor, traducator, eseist, dar si autor de fictiune - pentru care fiecare carte cheama o alta carte, iar lectura isi pierde contururile de exercitiu pasiv si se intrupeaza in scriitura. Dintre operele sale de capatai, amintim: Dictionarul locurilor imaginare, Biblioteca lui Robinson, Padurea din oglinda, Cartea imaginilor, Stevenson sub palmieri, La Borges, Jurnalul unui cititor etc. Dupa succesul ultimului sau volum - Biblioteca, noaptea -, a revenit, printr-o acolada simbolica, la lectura cu voce tare, de asta data radiofonica, pentru ascultatorii francezi, care, iata, au avut privilegiul de a se simti oarecum in pielea lui Borges.
A copilarit in Israel, a crescut la Buenos Aires, a devenit cetatean canadian in 1985, a facut lungi escale in Tahiti, Marea Britanie sau Italia, a luat premiul M?dicis in 1998 si s-a stabilit, finalmente, in Franta in 2002, la Poitou, intr-un presbiteriu unde si-a desfacut si reordonat bibilioteca de 30.000 de carti. Globe trotter, a citit in avion, in aeroport, in tren si in scurtele interludii sedentare, si, cu toate ca detesta sa fie considerat "Domnul-lectura", a citit vreme de 50 de ani (s-a nascut in 1948), ca sa-si poata povesti in alti 50 experienta (primul sau volum de notorietate a fost O istorie a lecturii - 1998). Personajul merita toata atentia celor care scriu despre cultura, iar autorul - elogiile tuturor celor care inca mai citesc. Are un spectaculos dinamism al inteligentei, stie sa selecteze cu imperiala finete - in plin exercitiu al celei mai eclectice activitati posibile, lectura! -, arboreaza un spirit tanar, lipsit de anchilozele cititorului traditional, recunoaste valoarea mijloacelor moderne de comunicare si admite, neperturbat de grija vreunei concesii, convietuirea bibliotecii clasice cu internetul. Inainte de a ajunge la cartile si impresiile sale de lectura, sa zabovim un pic asupra episodului descinderii cvasimonahale la Poitou, moment-cheie - declara insusi Manguel - in conceperea ultimului sau volum. Dupa o viata de alergatura, a pus punct si si-a desfacut in sfarsit lazile cu carti pe care le-a carat pretutindeni. Le-a asezat pe pardoseala chiliei in stive, unele costelive, altele ca niste turnuri Babel, pe altele le-a inghesuit in siruri ingalbenite, pe altele nou-noute le-a facut gramezi, si a prins sa-si inchipuie cum isi va aranja biblioteca. "Ma simteam ca in prima zi inainte de creatie: totul era acolo, dar nimic nu avea nume si nu-si gasise locul. Am petrecut nu sapte zile, ci trei luni ca sa creez un univers unde ma puteam regasi si unde mi-am strecurat toate obiectele intime care trimiteau la alte lumi: batiste, scrisori, bilete de metrou..." Altfel spus, a realizat ca biblioteca este mai presus de orice autoportret si autobiografie si ca, fie ca ai 10 carti , fie ca ai 30.000, felul in care le vei orandui in Templu va spune totul despre tine.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
