www.zf.ro - Ultima actualizare 21:06
- ZF e-learning
- Conferinte ZF
- Anuare ZF
- Anuare BM
- Fonduri mutuale
- Abonare
- Contacte ZF
- Publicitate
- Login
EVENIMENT/ Francartisti si francmasoni romani
3 feb 2010
Exista o vorba straveche si hatra, care facuse cariera in
Micul Paris: "Incepi student, continui farmazon, devii savant sau
ministru, si termini calcat in picioare de multime sub forma de
Bulevard". Asta pentru ca multe dintre bulevardele din Bucuresti
sau din centrele marilor orase româneşti poarta numele unor
francmasoni celebri (Balcescu, Magheru, Kogalniceanu, Alecsandri,
Cuza, C.
A. Rosetti, Carol Davila, Spiru Haret etc. etc.). De
curand, aceste bulevarde bucurestene au fost vizitate de nobila
"legiune" a descendentilor spirituali ai acestor ilustri
intemeietori, adunati in Capitala cu prilejul unui moment
solemn.
In saptamana 18-24 ianuarie, sub semnul discretiei si al
sobrietatii ce i-au definit intotdeauna profilul public,
francmasoneria romaneasca a serbat, la Bucuresti, unul dintre
momentele-cheie ale istoriei sale: 130 de la infiintarea Marii Loji
Nationale din Romania. Seria manifestarilor aniversare s-a deschis
cu seminarul având ca tema "Francmasoneria in prezent", in
organizarea Universitatii Bucuresti. Au urmat, intre altele,
seminarul "Masoneria - intre mit si realitate" (cu un expozeu al
lui Dan Berindei, unanim salutat de presa pentru excelenta privirii
sintetice asupra raporturilor dintre francmasonerie si devenirea
statului roman), desfasurat in aula Bibliotecii Academiei Române,
sau conferinta "Muzica masonilor", sustinut de Alexandru Ciolan (in
organizarea Centrului Independent de Studii si Cercetari
Ezoterice).
In sfarsit, la sala Brancusi a Parlamentului, a fost vernisata
expozitia "Atingeri si semne" (comisar Razvan Paul Mihaescu), o
colectie de opere ale unor artisti francmasoni (sau invers, dupa
caz, francmasoni artisti), care se doreste nu doar un moment
omagial, ci si o piatra de temelie. Spre a sublinia sensul durabil
al evenimentului si intentia sa de continuitate, Radu George
Serafim, in cuvantul inaugural din seara vernisajului, spunea:
"Acest Salon National de Arta, aflat la o prima editie, devine
astfel o lansare a unei dezbateri, care avem speranta ca va fi
continuata in EDITIILE VIITOARE, editii la care, impreuna cu
pleiada artistilor reprezentativi pentru cultura romana
contemporana care expun astazi, ne angajam constienti ca aceasta
poate contribui intr-o mare masura la edificarea spiritualitatii
nationale si totodata la confirmarea acesteia in lume." Desigur,
exista o latura a acestui discurs care l-ar face sa jubileze pe
Radu Paraschivescu, cel care aduna, in tot mai frecvente antologii,
aschii din lemnul limbajului romanesc contemporan aflat in expunere
publica. Cu toate acestea, cuvantul dlui Serafim trebuie evaluat
fara pripa si cu prudenta: tonul solemn si aerul vag,
generalitatile care par sforaitoare, dar care ascund adevaruri
esentiale (iar importante sunt doar adevarurile care merita
ascunse) tin de natura insasi a acestei manifestari si de felul in
care francmasoneria a iesit si iese indeobste in agora. Cu
discretie, privilegiind misterul, sugerand doar sau tainuind, cu
aerul ca dezvaluie. Iata un alt fragment din acelasi discurs:
"Exista initiati care au facut si fac si acum arta si exista
neinitiati care, prin viziunea lor, ajuns sa intre in labirintul
artei initiatice. Valorile sunt, desigur, relative, subiective si
doar reperele temporale sunt cele care opereaza, cel putin sub
aspect teoretic".
Prezenta expozitie, subintitulata "Serenitatea artei ca forta,
frumusete si intelepciune", are un compas expresiv de o uriasa
largime, adunand piese de sculptura, gravura, desen, pictura si
vorbind, de la inaltimea unor grade diverse de initiere (masonica
dar si artistica), despre jocul subtil al geometriei si al
simbolurilor masonice, despre experientele de cunoastere si de
"upgradare" intuitiva pe care obedienta intr-o Loja regulara le
poate aduce. Dar nu numai. Asta pentru ca exista si lucrari care,
tematic, sunt, pur si simplu, profane: peisaje de tip plein-air,
naturi moarte focalizate pe (e)ternele obiecte ale genului (carafe,
flori, fructe). Ceea ce vrea sa insemne ca acest Salon infatiseaza
nu doar experiente din zona initierii, ci si opere de alt orizont,
ale unor artisti prezenti aici doar gratie apartenentei lor la
Marea Loja. Constatarea indrituieste reactiile publicului, de toata
mana, prezent la vernisaj si atintit pentru prima oara, in ultima
jumatate de veac, in fata unei asemenea experiente expozitionale.
Am auzit, in cateva randuri, spectatori dandu-si coate si
procurandu-si reciproc "atingeri si semne" aproape conspirative:
"Stiai ca si X e francmason...?!!"
Ceea ce, sub pretext anecdotic si de comeraj balcanic, ne
ofera, acum, prilejul de a restitui o lista exhaustiva a celor
prezenti pe simeze: Sorin Adam, Raul Calin Anton, Catalin Arbore,
Ion Atanasiu-Delamare, Dumitru Bezem, Bogdan Breza, Marcel Bunea,
Florin Codre, Dumitru Cojocaru, Marian Condruz, Vadim Cretu, Mircea
Dumitrescu, Alfred Dumitriu, Vlad Dumitriu, Ovidiu Dumitru, Darie
Dup, George Gogescu, Marcel Guguianu, Mihail Hlihor, Sorin
Ilfoveanu, Ion Ladea, Mihai Manescu, Razvan Paul Mihaescu, Neculai
Mihaila, Dan Munteanu, Sandu Petre, Vasile Pop, Mihai Rusen, Mircea
Spataru, Florin Stoiciu, Liviu Suhar, Radu Teodorescu, Ion Titoiu,
Petru Vintila jr. Ar fi fost, desigur, utila si o lista separata a
celor care n-au raspuns chemarii comisarului de expozitie sau care
n-au avut timpul sa-si expedieze, in ragazul cuvenit, lucrarile.
Din pacate, autorul acestor randuri nu a avut suportul lojistic
necesar ca sa v-o ofere si pe aceasta.
IN IMAGINI:
- Florin Codre; 2. Mircea Spataru; 3. Dan Munteanu; 4, Panint Stanescu-Bellu; 5. Marian Condruz; 6. Sorin Ilfoveanu; 7. Liviu Suhar; 8. Razvan Paul Mihaescu; 9. Bogdan Breza
DANIEL NICOLESCU. Absolvent, in 1982, al Universitatii Bucuresti, Facultatea de filologie, sectia romana-portugheza. Redactor principal (si, incepand cu 1991, grafician copertator) la Editura Eminescu, intre 1985-2003. Colaborari (cronica literara, cronica plastica, traduceri) la numeroase reviste culturale, incepand cu 1974. Redactor si art-director la diverse publicatii din tara. A semnat mai multe volume de traduceri si un volum de interviuri. Din anul 2000 pana in 2009 - editor executiv la Ziarul de duminica.
Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


