Infăşată intr-o pânză uriaşă(cam ca, păstrând proporţiile şi intenţiile, ţesăturile in careentitatea artistică bifrons numită Christo a impachetat variiclădiri ale lumii de la Pont Neuf la Reichstag), pe care se aflăimprimată imaginea unui tablou al lui Viorel Mărginean, clădireaprimăriei lui Neculai Onţanu n-a arătat niciodată mai bine. Velapictată (care a mai fost plimbată şi la Paris, la sediul UNESCO,şi, apoi, la marea retrospectivă V.M. de la MNAR din 2004) aanunţat deschiderea unei expoziţii-eveniment la galeria Dialog,care alătură, pentru intâia oară, producţiile plastice ale intregiifamilii Marginean: seniorul, Viorel, doamna lui, OlgaMorărescu-Mărginean, Alexandru Ioan, fiul şi Mlak-Mihnea, nepotul.La vernisaj (5 mai, ora 14,00) lume buluc, cataloage expoziţionalerisipite cu mărinimie, şi câteva prezenţe ale unor politicieni cualură de amfitrioni, care, până la sosirea lui Dan Hăulică, cel ceavea să rostească discursul inaugural, au coagulat atenţianumeroşilor participanţi. E vorba despre Gabriel Oprea, ŞerbanMihăilescu şi N. Onţanu, faimoşii foşti independenţi din Parlamentcare, acum, şi-au arătat făţiş pofta comună pentruartă.
După splendida retrospectivă deluna trecută pe care galeria ArtSociety i-a organizat-o lui ViorelMărginean (şi care, in ciuda dimensiunilor cuminţi alesălilor-gazdă, poate fi considerată, graţie panotajului, selecţieişi potrivirii fără cusur a operelor pe simeze, cea mai izbutităexpoziţie bucureşteană dedicată artistului), Ruxandra Garofeanu,dând curs aspiraţiei sale de a infăţişa publicului ce inseamnă"dinastiile artistice" româneşti, a strâns in sala galeriei Dialog,al cărei curator este, operele a trei generaţii artisticeMărgineanu. Dominant, desigur, ca impact şi ca număr de lucrăriexpuse, este Viorel Mărgineanu (n. 1933): in general lucrări ample,din diverse perioade ale creaţiei, cu aer monumental şi respiraţieamplă, de la aproape miticele sale perspective aeriene alecolinelor din Cenade, cu fâşii de gheţuri şi omăt vrâstate dezboruri de pasăre, ponoare cenuşii sau case rătăcite, la mai noileconstrucţii care mărturisesc rafinate şi geometrizante aspiraţiispre abstract şi decorativ, ingenioase scoarţe moderne, născociteparcă spre a vătui paşii intr-un muzeu ideal artei româneşti.Inchizând intr-o formulă memorabilă interpretările pe care cuinţeleaptă preţuire le face, de ani buni, picturii sale, DanHăulică, in catalogul dedicat expoziţiei, spune: "In faţapicturilor sale, mă simţeam murmurând versul vestit al lui Blaga«Nimic nu vrea să fie altfel decât este», Şi nu in conformitate cuvreun conservatorism social, ci in numele unei impăcăriontologice." Acum, in această aşezare printre ai săi, pictura luiViorel Mărginean işi livrează, cu acuitate, dimensiunea inaltă,sensul apolinic şi vocaţia spre atemporal.
Prin participarea la acestiscusit album de familie, Olga Morărescu-Mărginean (n. 1942) revinepe simezele bucureştene după o pauză de aproape opt ani (dupăexpoziţia din 2002, de la sala Brâncuşi a Parlamentului). Desenelesale colorate sunt, parcă, nevăzutul, umilul punct din covoruluriaş pe care Viorel Mărginean are ambiţia să-l ţeasă. Păsări - maiales - dar şi structuri vegetale, surprinse, fără sentimentulduratei, ca la cel dintâi, ci intr-o zvâcnire bruscă, cu linii deforţă dense, vibrante, descriu un univers "dinlăuntru", o lumeatomică, intens energetică, pe care artista ne-o restituie cugesturi de grafician nipon, camuflându-şi - cum numai cei mari ştiusă o facă -, măiestria şi perfecţionatele unelte.
Alexandru-Ioan (n. 1969) este,in prezenta ofertă expoziţională, un abstract cu o cromatică vie şicontururi evanescente, pufoase. Soarele pe care il caută pânzelesale pare că răsare din altă direcţie decât cel al părinţilor săi.Despre ce şi cum face, despre deschiderea sa spre teorie, cel maibine vorbeşte el insuşi intr-o confesiune reprodusă in catalogulexpoziţional: "Ataşamentul meu pentru intervenţiile de tipambiental, care vine din formarea mea ca monumentalist, nu seobservă la prima vedere in seria de picturi preponderentnon-figurative, expuse acum la galeria Dialog. Depozitare aletrăilor din timpul bursei herder şi al contactului cu Mitteleuropa, consider aceste lucrări ca un rezultat direct al discutăriistudiilor după model, cu profesorul arnulf reiner, in cadrulAcademiei de artă din Viena. Astfel, o stare de spirit este estemult mai bine reprezentată aici de o imagine abstractă, chiar dacăpublicul iubitor de artă găseşte automat analogii figurative, prinfireasca noastră dorinţă de a incerca permanent o recunoaştere aformelor percepute. Dimensiunea obiectului de artă, raportarea lascară reprezintă unul dintre factorii esenţiali in percepereaacestuia. Deseori durata, volumul operei sau al manifestării indomeniul artelor influenţează estetica propusăpublicului."
Dacă cei trei descriu, intr-oimagine metaforică, rădăcinile, trunchiul şi ramurile uneiviguroase genealogii, Mihnea Mlak (n. 1998, elev in clasa a V-a laŞcoala de muzică nr. 3 din Bucureşti) este mlădiţa care, cusiguranţă, ne va oferi inflorescenţe şi roade care abia aşteaptă sădea in pârg. Deocamdată, in fragilitatea plină de graţie cu caremânuieşte culorile, se vede limpede seva impetuoasă care circulăprin vasele arborelui Mărginean.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
