Oameni inzestrati cu geniu tehnic si cutezanta personala, precum Vuia, Vlaicu si Coanda, au facut primii pasi pentru ca aviatia romaneasca sa se desprinda de pamant. Pe urmele lor, alti constructori de avioane si alti piloti remarcabili au dus stafeta mai departe. Datorita tuturor acestora, ne inscriem astazi intre tarile cu o industrie aeronautica demna de respect, avand peste 20 de tipuri de avioane de transport si elicoptere produse pe baza proiectelor proprii si sub licenta. Pe un asemenea traseu ascendent a aparut, cu 25 de ani in urma, si momentul unui examen cosmic la care avea sa fie supus un pilot roman.
Pilotul acesta este Dumitru Prunariu, iar de senzatia starnita de zborul sau cosmic, primul de acest fel al unui concetatean de-al nostru, ne amintim inca foarte bine. Nici nu s-ar putea altfel, intrucat sensibilitatea noastra nationala a vibrat atunci puternic si, as spune, foarte corect. Incorect ar fi fost sa ramai indiferent la asemenea performante de exceptie, pe care stiinta aerospatiala le consemneaza, si istoria la fel.
Avea 29 de ani cand a zburat cu nava Soyuz 40, la 14 mai 1981, si facea deja de patru ani antrenamente pregatitoare in cadrul grupului Intercosmos, alaturi de piloti rusi si de diferite alte nationalitati. Faptul ca s-a nascut la Brasov ar putea fi o simpla intamplare, nu insa si pasiunea sa pentru ingineria aeronautica, ori revenirea - dupa studii de specialitate facute la Politehnica din capitala - la uzinele de avioane IAR din orasul natal. Totul, in cariera, i se leaga de aviatie. Pasiunea constructorului a cedat in cele din urma in fata pasiunii pentru zbor, iar hotararea sa de a intra in randurile pilotilor militari s-a dovedit de bun augur, fiind in fond prima treapta importanta urcata spre spatiul cosmic. Si aceasta sansa, si urmatoarele s-au putut baza la Dumitru Prunariu pe calitati fizice si morale remarcabile, fiindca nu era deloc simplu sa faci altfel fata antrenamentelor extrem de dure, obligatorii pentru cosmonautii vremii respective. Ca sa parafrazez o vorba raspandita: a fost omul nostru potrivit, aflat la locul si in timpul ce i se potriveau lui. Lucrurile erau, desigur, mult schimbate in domeniul aeronautic fata de conditiile precare ale pionieratului de la inceput de secol. Initiativa personala, fie si eroica, nu mai conducea, ea singura, la performanta memorabila si la succes. Iesirea in spatiul cosmic pretinde "joc de echipa" si o stransa cooperare, in care fiecare participant vine cu calitatile proprii, cu un enorm bagaj de cunostinte de specialitate, dar le pune in serviciul unei misiuni colective, complexa si periculoasa. Trebuie sa ni-l imaginam pe pilotul roman cooperand excelent cu colegii sai rusi, participanti la expeditia navei cosmice Soyuz 40, si, de asemenea, la bordul statiei spatiale Salyut 6. A petrecut in afara Pamantului sapte zile, 20 de ore si 42 de minute. O intreaga saptamana, pe parcursul careia a efectuat cercetari si experimente legate de campul magnetic terestru.
E bine sa ne amintim aceste lucruri, iar momentul aniversar ne impune pur si simplu un asemenea gest de recunoscatoare memorie. Un sfert de secol de la zborul lui Prunariu a trecut pe neobservate. Dar si mai de mirare e faptul ca intre prima desprindere de sol cu un aparat autopropulsat (Vuia: 1906) si performanta iesirii primului roman in spatiul cosmic nu se afla decat un interval de trei ori mai lung. Cu alte cuvinte, restul unui secol de aviatie romaneasca si universala.
N-a mai participat la vreo alta misiune spatiala, dar viata i-a ramas strans legata de destinul aviatiei romanesti. Dupa 1990, a fost directorul programului de aviatie civila al Romaniei si presedinte al Agentiei Spatiale Romane. Programele acestei agentii specializate vizeaza dezvoltarea cercetarilor de baza si aplicative in domeniul aeronautic si spatial, dar si aplicatiile posibile ale acestora in diverse alte domenii concrete - de la telecomunicatii la agricultura, de la protectia mediului si meteorologie la geologie sau medicina. Surprinzatoare aceasta relatie intima a cosmosului cu atatea segmente ale vietii cotidiene de pe Pamant! Pentru a-si atinge obiectivele, Agentia Spatiala Romana coopereaza atat cu agentiile-surori din diferite tari europene si de pe alte continente, cat si cu parteneri interni, precum Institutul Astronomic, Laboratorul de Cercetari Gravitationale, Institutul de Metrologie si Hidrologie, Institutul National de Biotehnologii. Si, bineinteles, cu o institutie careia cosmonautul Prunariu ii datoreaza extrem de mult pentru formarea si orientarea sa de baza: Universitatea Politehnica Bucuresti, cu modernizata ei Facultate de Inginerie Aerospatiala.
Desfasurat cu succes la timpul sau, examenul cosmic pe care l-am evocat aici, elogiindu-i rezultatele imediate, continua asadar sa produca efecte. Iar efectul cel mai demn de a fi mentionat mi se pare tocmai acest reflex foarte practic al gestului aerospatial asupra orizontului actual de cunoastere si tehnicitate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
