Fiecare om are, cum se spune, pasarelele lui. Obsesii mai mult sau mai putin justificate, mai mult sau mai putin sacaitoare. Jerome K. Jerome spunea undeva: "Cu cat avansez in varsta, ca atat am mai putine convingeri". Nu stiu daca lucrul asta e valabil pentru toata lumea, dar, parafrazandu-l, pot spune ca, pe masura trecerii timpului, am tot mai putine marote. Dar din ce in ce mai puternice!
Una dintre acestea se materializeaza in incapacitatea mea de a intelege cum poti vorbi cu un om, povestindu-i ceva care te framanta sau te amuza - oricum, care ti-a retinut atentia -, iar acela, dupa ce pare sa te asculte o vreme, zice brusc: "Ai vazut ce s-a-ntamplat la Iasi?"
In clipa aia iti cade falca. Daca-ti revii suficient cat sa-i amintesti, delicat sau iritat, ca tocmai ce dadeai si tu din gura despre cu totul altceva, iti serveste o replica si mai uimitoare: "Stiu, stiu, te ascultam, spune mai departe!"
Nu insist cu alte exemple, cu detalii sau comentarii, pentru ca sunt convins ca stiti despre ce vorbesc. Recent, insa, cred ca am descoperit o explicatie.
Perechea de tipare comportamentale extrovertit-introvertit este definita, in mod traditional, prin referire la ceea ce omul lasa ori nu sa iasa in afara, prin gestica, mimica si retorica insotitoare acestei exteriorizari. Simplificand, extrovertitul spune aproape tot ceea ce-i trece prin cap, fara precautii, vorbeste mult si tare, se agita, rade, plange, da din maini - in vreme ce introvertitul "tine in el", vorbind putin si prudent, autocenzurandu-se, controlandu-si gestica si mimica.
Ei, bine, cred ca mai exista o diferenta, la fel de marcanta, efect secundar interesant al celor de mai sus. Obisnuit sa vorbeasca mult, extrovertitul isi dezvolta, poate paradoxal, un ascutit simt al atentiei. S-ar putea spune ca, pe cat de tare vorbeste, pe atat de tare asculta. In acelasi timp, deprins sa sara de la una la alta in ceea ce spune, nu-i slabeste atentia atunci cand interlocutorul face acelasi lucru. In fapt, e o problema de rapiditate a gandirii.
De partea cealalta, predispus sa gandeasca atent, sa analizeze inainte de a vorbi, introvertitul isi urmeaza firul gandirii si in timp ce vorbeste altcineva. Cand "scoate" o replica rupta de discursul celuilalt, nu face decat sa-si marturiseasca discursul interior, paralel.
Uf!, hai ca m-am mai consolat. De-acum, cand o sa fiu intrerupt brutal din ceea ce spun, n-o sa ma mai enervez. Sper. tczarojanu@yahoo.com
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
