Thorma János şi colegii, discipolii săi
Muzeul de Artă Cluj / Galeria Quadro, până pe 1 septembrie (foto 1)
Expoziţia care cuprinde un număr de 140 de lucrări, din care 80 vor fi expuse la Muzeul de Artă şi 60 la Galeria Quadro, urmăreşte să nuanţeze imaginea artei băimărene şi a rolului ocupat de Thorma János în cadrul acesteia, încercând să înlăture acele sterotipuri care evaluează opera unui artist doar din perspectiva unui canon al evoluţiei şi al progresului în domeniul artei. Pentru prima dată vor fi expuse împreună creaţiile lui Thorma János şi o parte a lucrărilor colegilor şi discipolilor săi maghiari şi români care s-au format în spiritul coloniei băimărene.
Maeştri ai artei româneşti
Lucrări de pictură din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal
Muzeul de artă Braşov, pană pe 22 septembrie 2013 (foto 2)
Vernisajul expoziţiei va avea loc vineri, 26 iulie 2013, ora 13.00 la sediul Muzeului de Artă Braşov din B-dul. Eroilor nr. 21 (lângă Hotel Capitol).
Expoziţia reuneşte o selecţie de lucrări din colecţia de pictură românească a Muzeului Naţional Brukenthal reprezentative pentru evoluţia picturii româneşti din prima jumătate a secolului al XIX-lea până în perioada interbelică, de la academism la avangardă.
Artişti incluşi în expoziţie: Sava Albescu, Theodor Aman, Constantin Aricescu, Marius Bunescu, Pericle Capidan, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Grigorescu, Sava Henţia, Petre Iorgulescu Yor, Iosif Iser, Ştefan Luchian, Max H. Maxy, Corneliu Mihăilescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Elena Popea, Ştefan Popescu, Vasile Popescu, Hans Mattis-Teutsch, Mişu Popp, Sabin Popp, Magdalena Rădulescu, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Octavian Smigelschi, C. D. Stahi, Jean Al. Steriadi, Ipolit Strâmbu, Francisc Şirato, Gheorghe Tattarescu, Nicolae Tonitza, Nicolae Vermont
Curator: Dr. Iulia Mesea (Muzeul Naţional Brukenthal)
Marilena Murariu – Amintiri de la Balcic
Muzeul Naţional Peleş, Sinaia, pană pe 29 septembrie 2013 (foto 3)
Situat la aproximativ 120 de kilometri de Bucureşti, în Cadrilater, Balcicul dispune de o splendidă aşezare naturală, pe Coasta de Argint a Mării Negre.
În anii 1920, vizitând Balcicul – un oraş bulgăresc care aparţinea României, la sfârşitul Primului Război Mondial, regina Maria a iniţiat aici o colonie de artişti. Fermecată de peisajul pestriţ şi exotic, „o aglomerare de căsuţe portocalii, galbene şi verzi, ruinele unei mori vechi cu un plop uriaş înclinat deasupra apei, o regiune de vis aflată în paragină”, regina a convins un vechi prieten să îi vândă o proprietate şi a construit un castel alb, cu minaret, numit Cuibul solitar, un domeniu romantic, cu loc de rugăciune crestină.
Astfel, la Balcic se crease la începutul secolului al XX-lea o atmosferă de emulaţie artistică, generată de pictorii, arhitecţii, scriitorii şi muzicienii ce frecventau zona. Membrii Tinerimii artistice, patronaţi de regina Maria, vrăjiţi de frumuseţea peisajelor de aici, soseau în fiecare vară: Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Nicolae Dărăscu, Jean Al. Steriadi, Ştefan Dumitrescu, Ion Ţuculescu, Nicolae Tonitza s.a. Balcicul devenise o localitate în care boema artistică se resimţea până târziu, în toamna fiecărui an.
După anul 1990, artiştii plasticieni din România au fost atraşi de magia Coastei de argint şi au reorganizat la Balcic colonia artistică într-un proiect privat de artă contemporană românească, intitulat, Pictori de azi la Balcic.
Balcicul ni se oferă acum, peste timp, în lucrările pictoriţei Marilena Murariu, iniţiatoarea proiectului.
Dincolo de peisajele luminoase, fermecătoare transpuse de artistă în acuarelele sale, transpare în lucrările în ulei, în culori vibrante, de la albastru la violet – un Balcic al nopţii, al visului, al fantasmelor de lumini line, al poeziei. Balcicul oniric, creat dintr-o împletire de iubire şi mister şi Balcicul dimineţilor însorite, clocotind de viaţă şi optimism. De fapt, „Balcicul mon amour”, aşa cum numeşte artista una dintre lucrări, este în continuare locul binecuvântat în care creaţia şi imaginaţia sunt la ele acasă.
„Amintiri de la Balcic” este o completare fericită a expoziţiei temporare organizate în Castelul Peleş, „Casele de vis ale reginei Maria – Castelul Balcic”.
Mariana Nicolesco încheie în apoteoză ediţia Master Class 2013
Peste cinci ore a durat entuziasmantul maraton liric care a încheiat, la Brăila, ediţia 2013 a Cursurilor de Măiestrie Artistică oferite de soprana Mariana Nicolesco (foto 4, 5, 6).
Publicul i-a aplaudat cu încântare, individual, sau în duetele, cvartetele şi concertatele în care Maestra, pe tot parcursul serii alături de ei, îi prezenta, îi susţinea, le cerea să reia câte un pasaj pentru a se apropia şi mai mult de perfecţiune.
Amintind cuvintele rostite recent la Reuniunea de la Paris în calitate de Ambasador Onorific UNESCO, Mariana Nicolesco a spus: „Dacă cel mai frumos lucru, cel mai nobil, e acela de a transmite mai departe secretele şi misterele artei pe care am avut şansa de a le descifra şi de a ni le apropria, daţi-mi voie să pronunţ un verb care, în limba română, exprimă ceea ce doresc să spun mai deplin decât orice echivalent în limbile pe care se întâmplă să le vorbesc, a preda, predare, definiţie perfectă a procesului de transfer al cunoştinţelor dobândite şi, prin urmare, al tradiţiilor.”
În numele acestui ideal au venit la Brăila zecile de tinere talente din ţară, ca şi de peste mări şi ţări, şi publicul a putut observa că toţi erau pur şi simplu fericiţi, sentimentul de împlinire fiind subliniat de entuziaste aplauze generale.
După cuvântul de apreciere rostit de Radu Boroianu, Ministru Secretar de Stat în Ministerul Culturii, Mariana Nicolesco a oferit Diploma de Onoare şi Medalia Darclée unor artişti români care s-au distins prin arta lor, tenorul Corneliu Fânăţeanu (contactat prin telefon şi deosebit de emoţionat) şi tenorul Vasile Moldoveanu, prezent pe scenă, emoţionat şi el ca toţi artiştii care au primit în anii trecuţi aceste distincţii, “exemple strălucite pentru cei care fac primii paşi pe scena lirică”, pentru a relua cuvintele ilustrei amfitrioane.
Acompaniaţi la pian de Peter Kolcsar şi de Alexandru Petrovici tinerii interpreţi au strălucit într-un vast repertoriu, cea mai mică eroare vocală, ori de tempo fiind pe loc „sancţionată”, cu naturaleţe şi căldură, de Mariana Nicolesco, spre deliciul publicului.
Dincolo de marele repertoriu de operă, Mariana Nicolesco i-a pus în valoare pe tinerii artişti în cele mai variate domenii ale muzicii: cântece şi un dans specific interpretate de artistele venite din Armenia, în frunte cu Armine Vardanyan; o celebră canzonetă italiană Funiculi, Funicula, de toţi cunoscută, cântată de mezzosoprana Giuseppina D’Arienzo venită de la Salerno, lângă Napoli; muzică de jazz, interpretată magistral de soprana Silvia Micu, însoţită de baritonul Alexandru Constantin şi, surpriză, cu un remarcabil pianist de jazz: noul director al teatrului brăilean, Lucian Sabados.
De un mare succes s-au bucurat toţi interpreţii muzicii de operă, Marcelina Krolicka din Polonia şi soţul ei, David Beucher, din Franţa, Shuang Fang din China, Melanie Campbell din Statele Unite şi compatrioţii noştri Alida Barbu, care a strălucit într-o arie din Telefonul de Menotti pe care a descoperit-o şi studiat-o în aceste zile la Brăila, Emanuela Pascu, Adrian Dumitru şi, desigur, Adela Zaharia şi Bogdan Taloş, aceştia din urmă plecaţi anul trecut de la Brăila direct la Deutsche Oper Berlin.
Pe acest fond de încântare generală s-au desfăşurat în zilele precedente nu numai Cursurile de Măiestrie Artistică, ci şi toate celelalte manifestări, printre care Celebrarea Verdi - Wagner marcată de conferinţa susţinută de dr. Stephan Poen, ilustrată de interpretările wagneriene ale Mariei Slătinaru, ale Eugeniei Moldoveanu, ale lui Cornel Stavru şi ale Magdalenei Cononovici, contactaţi telefonic în direct de pe scena brăileană şi aplaudaţi de cei prezenţi. După care au urmat patru arii din capodopere verdiene interpretate de Mariana Nicolesco. Seara s-a încheiat cu un minunat Recital al tinerilor artişti.
Cu o zi înainte, în cadrul acestui formidabil for cultural, unic în lume în felul său, şi în prezenţa doamnei Vice-Primar Doiniţa Ciocan, tinerii artişti au luat parte la o splendidă ceremonie omagială Petre Ştefănescu-Goangă în casa în care acesta s-a născut, azi casă-muzeu, restaurată cu fonduri europene, ce poartă numele marelui bariton, în care a răsunat o selecţie de arii de operă interpretate de acesta, ilustrând cuvântul lui Stephan Poen din care cei prezenţi au putut afla că cel care l-a îndrumat spre cariera lirică pe „Bebe” Goangă a fost nimeni altul decât George Enescu.
Mariana Nicolesco a amintit de „marea tradiţie din care vine Petre Ştefănescu-Goangă, familiei sale datorându-i-se chiar teatrul Rally în care, la 1881, debuta Hariclea Darclée şi pe scena căruia din 1995 încoace au venit peste 2100 de talente din 47 de ţări şi 5 continente, în căutarea împlinirilor pe altarul artei sacre a cântului”.
Lumea e a mea – filmul de debut al regizorului Nicolae Constantin Tănase a ajuns la jumătatea filmărilor
În urmă cu două săptămâni o echipă alcatuită din tineri pasionaţi a început filmările pentru lungmetrajul independent Lumea e a mea, în regia lui Nicolae Constantin Tănase, după un scenariu care îi aparţine Ralucăi Mănescu (foto 7, 8).
Filmul prezintă povestea Larisei, o tînără în vârstă de 16 ani care trăieşte într-un orăşel lângă mare. Larisa e îndrăgostită de Florin, Don Juan-ul liceului şi îşi doreşte cu orice preţ să ajungă cineva într-un mediu violent dominat de bani şi influenţă.
Distribuţia este alcătuită în principal din actori tineri, neprofesionişti, care au fost selecţionaţi pe parcursul acestui an prin intermediul reţelei de socializare Facebook.
Regizorul Nicolae Constantin Tănase a câştigat premiul pentru „Cel mai bun film de scurt metraj” în cadrul Festivalului de Film Transilvania 2012 şi „Best International Short Film” la Cortex IFF în Portugalia pentru BLU, primul său film de scurtmetraj realizat după terminarea facultăţii. Anul acesta a fost de asemenea nominalizat la două premii GOPO pentru scurt metrajul BLU şi „Premiul Tânără Speranţă”, pe care l-a şi câştigat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
