Festivalul International de Film de la Venetia este cel mai vechi festival de film existent, dar nu acest lucru i-a asigurat in timp cartea de vizita prestigioasa. Promovand de-a lungul vremii cele mai valoroase pelicule ale lumii, invitand personalitati cinematografice de prim-rang si pastrand o atmosfera de sobrietate si eleganta, Festivalul de la Venetia se detaseaza prin incurajarea permanenta a celor mai variate aspecte ale cinematografului - ca arta, divertisment si industrie, in spiritul libertatii si al tolerantei - si prin conectarea la cele mai noi tendinte ale domeniului complex pe care il acopera. Editia 2007, care se desfasoara intre 29 august si 8 septembrie, este una speciala, pentru ca, fara sa fi obosit vreo clipa, Mostra implineste 75 de ani!
Putina istorie
Mostra Internazionale d'Arte Cinematografica s-a nascut in 1932, ca parte a celei de-a optsprezecea Bienale de la Venetia; atunci a fost gazduita pe terasa Hotelului Excelsior a complexului Lido si a atras peste 25.000 de persoane. Primul film proiectat la Mostra a fost Dr. Jekyll si Mr. Hyde, al lui Rouben Mamoulian, urmat de alte pelicule clasice azi, precum S-a intamplat intr-o noapte de Frank Capra, Frankenstein al lui James Whale ori Zemlia de Alexandr Dovjenko. Festivalul s-a reluat in 1934, cand competitia a inclus filme din 19 tari si a numarat 300 de jurnalisti acreditati. O particularitate a Mostrei venetiene in comparatie cu alte festivaluri internationale de film este aceea ca a inclus mai multe editii la care filmele nu s-au aflat in competitie, iar alta este absenta, timp de mai multi ani, de pe scena festivalurilor de film - in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial (de aici si diferenta dintre numarul de ani de la infiintarea festivalului si numarul de editii existente). Ca structura, Mostra este alcatuita din patru sectiuni: Venezia (competitia propriu-zisa, care include aproximativ 20 de lungmetraje de fictiune), Orizzonti (care se vrea o platforma a celor mai noi tendinte din cinema), Corto Cortissimo (competitia pentru scurtmetraje) si Out of Competition (care include filmele din afara concursului - de obicei, unele dintre cele mai importante productii ale anului cinematografic). Productiile care au fost prezentate, de exemplu, in 2004, in premiera mondiala la Venetia - Vera Drake, Shark Tale, Collateral si Finding Neverland - au primit, in total, in 2005 16 nominalizari la Oscar, un numar-record pentru titlurile prezentate in festival.
Artileria Mostrei 2007
Festivalul s-a deschis (in premiera) cu filmul unui regizor tanar. Este vorba despre Joe Wright, autorul ecranizarii Atonement, dupa un roman de Ian McEwan (aparut la noi cu titlul "Ispasire"), scriitor britanic recompensat cu numeroase premii, printre care W.H. Smith Literary Award, National Book Critics Circle Fiction Award, Deutscher Bucherpreis si Commonwealth Writers Prize. Filmul, o coproductie SUA-Marea Britanie, ii are in distributie pe Keira Knightley, James McAvoy si Vanessa Redgrave si va rula in Romania din 19 octombrie. In competitie se afla 22 de filme, iar juriul festivalului este prezidat de regizorul Zhang Yimou, care a castigat deja doua premii Leul de Aur (in 1992, cu The Story of Qiu Ju - Qiu Ju da guan si, si in 1999, cu Not One Less - Yi ge dou bu neng shao). Printre numele ilustre din competitia acestei a 64-a editii se afla Eric Rohmer (prezent la Venetia cu Les Amours d'Astree et Celadon, povestea de dragoste dintre un pastor si o pastorita, desfasurata intr-o padure, in vremea druizilor, printre nimfe si tot felul de fapturi fantastice), Brian de Palma (al carui film, Redacted, e un colaj de povesti despre militarii americani din Irak, concentrate pe modul in care diversele forme de media relateaza desfasurarea razboiului), Ken Loach (filmul sau, It's a Free World..., are drept eroina o tanara concediata de la o agentie de recrutare pentru comportament nepotrivit, careia ii vine ideea sa infiinteze alaturi de colega ei de apartament propria agentie), Peter Greenaway (cu Nightwatching, biografia lui Rembrandt van Rijn, de o extravaganta vizuala tipica regizorului) si Nikita Mihalkov (care a realizat un remake dupa clasicul lui Sidney Lumet, din 1957, Doisprezece oameni furiosi - 12 Angry Men, in care juratii contesta verdictul unui procesul de crima la care au luat parte). Woody Allen este prezent in afara competitiei, in programul "Venezia Maestri", cu cel mai recent film al sau, Cassandra's Dream (povestea a doi frati cu serioase probleme financiare, care se implica intr-o crima si ajung rivali din cauza unei femei, pelicula avandu-i in distributie pe Colin Farrell si Ewan McGregor), alaturi de regizorul israelian Amos Gitai, participant pentru a unsprezecea oara la Venetia, de data aceasta cu Disengagement, ultima parte a trilogiei sale din care mai fac parte Free Zone si Promised Land (Juliette Binoche este protagonista povestii unei israelience care isi reintalneste fratele dupa moartea tatalui lor si pleaca, alaturi de el, sa-si caute fiica la care renuntase cu douazeci de ani in urma. In drumul lor, cei doi ajung in Fasia Gaza, intr-un moment exploziv pentru intreaga regiune). Tot in cadrul "Venezia Maestri", Manoel de Oliveira, cel mai in varsta regizor activ din lume (nascut in 1908 in Portugalia), care are inca doua filme in stadiul de pre-productie, aduce filmul sau Cristovao Colombo - O enigma, povestea unui doctor si a sotiei sale care pornesc in aventura vietii lor: aceea de a demonstra ca de fapt Columb era portughez. Excentricul cineast japonez Takeshi Kitano este asteptat la Mostra cu Kantoku banzai! - Glory to the Filmmaker!, o privire foarte personala asupra cinematografului de astazi, iar Ang Lee, care a castigat in 2005 Leul de Aur cu Brokeback Mountain (ulterior, avea sa obtina trei premii Oscar, fiind initial favoritul editiei din 2006), revine la Venetia cu Se, jie - Lust, Caution, o poveste de dragoste intre o tanara si un politician influent, a carei actiune se petrece la Shanghai, in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. Michael Caine si Jude Law sunt vedetele din Sleuth, in regia lui Kenneth Brannagh, Adrien Brody si Anjelica Houston joaca in The Darjeeling Limited, regizat de Wes Anderson, iar Tommy Lee Jones, Charlize Theron si Susan Sarandon au rolurile principale in filmul lui Paul Haggis (regizorul aclamatului Crash) In the Valley of Elah. Brad Pitt se afla si el pe afisul competitiei, cu rolul din The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford, regizat de Andrew Dominik, in timp ce Richard Gere, Cate Blanchett, Christian Bale, Heath Ledger, Marcus Carl Franklin si Ben Whishaw (protagonistul celebrului Parfumul) apar in surprinzatorul I'm Not There, biografia total neconventionala a lui Bob Dylan, regizata de Todd Haynes, in care fiecare dintre vedete il interpreteaza pe celebrissimul artist intr-o etapa diferita a vietii lui (inclusiv Cate Blanchett, despre care s-a spus ca reuseste una dintre cele mai cuceritoare ipostaze ale lui Dylan). Tot la Venetia vor mai putea fi vazute documentarul Callas assoluta, omagiu adus divei de la moartea careia se implinesc 30 de ani, trei scurtmetraje ale lui Michelangelo Antonioni, precum si ultimul film al regizorului italian Alberto Grifi, intitulat Autoportret Auschwitz / L'Occhio.
Leul de Aur pentru un leu al cinematografiei mondiale...
In afara Leului de Aur pentru intreaga cariera, care ii va fi acordat regizorului Tim Burton, si a traditionalei retrospective - dedicata anul acesta westernului spaghetti -, unul dintre evenimentele incontestabile ale festivalului este acordarea Leului de Aur special creat cu ocazia aniversarii a 75 de ani de existenta a Mostrei cineastului italian Bernardo Bertolucci. Sugestia ca premiul sa-i fie acordat marelui regizor italian ii apartine directorului Festivalului de la Venetia, Marco Muller, si a fost aprobata de Consiliul Director al Fundatiei Bienalei de la Venetia, prezidata de Davide Croff. Trofeul va fi acordat in seara de gala, pe 8 septembrie, la ceremonia de premiere desfasurata in Sala Mare a Palatului festivalului. Ca parte a omagiului adus lui Bertolucci, vor fi proiectate excelentul sau documentar La via del petrolio (realizat in 1966), in versiune restaurata de Cinemateca Nationala Italiana, precum si una dintre capodoperele sale, de asemenea restaurata, Strategia paianjenului - Strategia del ragno (inspirata de maestrii sai, Jean Renoir si Max Ophuls si prezentata la Festivalul de la Venetia in 1970).
Nascut la Parma, in 1941, Bernardo Bertolucci este fiul marelui poet (si critic de film) Attilio Bertolucci si fratele lui Giuseppe Bertolucci, unul dintre cei mai mari regizori italieni de azi. Discipol al lui Pier Paolo Pasolini (caruia i-a fost asistent de regie la Accattone, in 1961, si sub influenta caruia a abandonat literatura - desi la doar 20 de ani devenise deja un poet celebru in Italia) si al lui Max Ophuls, Bernardo Bertolucci si-a conturat de timpuriu o estetica personala intensa, penduland intre poezie si fapt istoric, intre drama psihologica individuala si implicatiile contextului social, desenate intotdeauna cu o eleganta si o perfectiune ce constituie astazi marca sa stilistica. Despre personajele sale s-a spus ca se afla intr-o perpetua calatorie prin lume, dar mai ales intr-o neobosita cautare a sinelui, populand povesti de o complexitate si o intensitate rar izbutite pe ecran. Tot in 1970 a realizat Conformistul - Il Conformista, una dintre capodoperele sale, aplaudate deopotriva de critici si de public. Inspirat de romanul lui Alberto Moravia, filmul a avut nu doar o distributie exceptionala - Jean-Louis Trintignant, Dominique Sanda, Stefania Sandrelli si Pierre Clementi -, ci si o intriga de mare forta, analizand destinul zbuciumat al lui Marcello Clerici, un fascist devenit dizident, torturat de traumele unei copilarii bizare.
Faima internationala a lui Bertolucci a explodat insa o data cu scandalosul - in epoca - Ultimul tango la Paris - Ultimo tango a Parigi (1972), cenzurat atunci (initial i s-a acordat cotatia X, un tribunal din Bologna i-a chemat in instanta pe Bertolucci, Marlon Brando, Maria Schneider si pe producatorul Alberto Grimaldi, pentru pornografie, iar Bertolucci si-a pierdut temporar dreptul de vot) si devenit ulterior cel mai de succes film din istoria cinematografului italian, cu peste 14 milioane de spectatori (inclusiv dupa relansarea din 1987). Ascensiunea sa a continuat cu filme tulburatoare, precum ambitiosul Novecento (1976), la care a utilizat 12.000 de figuranti - saga a doua familii italiene, desfasurata intre 1900 si 1945, pe fondul spectaculos al rasturnarilor istorice, si avandu-i in distributie pe Robert De Niro, Gerard Depardieu, Dominique Sanda si Francesca Bertini -, La luna (1979), secretul unui incest, cu Jill Clayburgh in rolul unei cantarete de opera indragostite de propriul fiu, apoi cu Ultimul imparat - The Last Emperor (1987), castigator a noua premii Oscar, un record la vremea aceea pentru un film european (in 2006, Bienala de la Venetia a prezentat o impresionanta expozitie a costumelor originale realizate pentru film, un omagiu adus frumusetii si grandorii cu care Bertolucci a stiut sa zugraveasca destinul tulburator al uneia dintre cele mai enigmatice personalitati politice a secolului XX). Au urmat Un ceai in Sahara - The Sheltering Sky (1990), aventura unui cuplu cerebral in cautarea dragostei pierdute, grandiosul Little Buddha (1993), emotionantul Stealing Beauty (1993, care a lansat o adevarata frumusete a ecranului, Liv Tyler, alaturi de Jeremy Irons si Rachel Weisz), pentru ca in 2003 Bertolucci sa revina cu superbul Visatorii - The Dreamers, ecranizare a romanului lui Gilbert Adair (publicat si in Romania), un poem senzual si ravasitor despre adolescenta, rebeliune, erotism, incest, loialitate, impertinenta si aventura. De-a lungul unei cariere de 40 de ani, Bertolucci a construit o filmografie eclectica si impresionanta, combinand filmul experimental al anilor '60 cu productiile de mare anvergura, poezia cu psihanaliza, observatia sociala cu referintele literare, dezvoltand un stil de o expresivitate si o ingeniozitate deloc usor de egalat.
...si un trofeu insolit
O alta premiera a Mostrei este un premiu pentru filmele cu tematica homosexuala. Noul trofeu acordat de Festivalul de la Venetia se numeste Queen Lion si va fi decernat celei mai bune productii de acest gen, in orice sectiune a festivalului ar fi inclusa. "Nu cautam un al doilea Brokeback Mountain. Cautam insa filme care sa prezinte cu acuratete caractere sau tematici homosexuale", a spus Daniel Casagrande, directorul sectiunii dedicate acestei teme, care a mai precizat ca i-au trebuit patru ani de negocieri pentru a obtine permisiunea introducerii premiului in concurs. El a spus, de asemenea, ca se asteapta ca la editia inaugurala a acestui premiu sa candideze 10-12 filme. Castigatorul premiului va fi selectat de un juriu international, iar trofeul va fi o placa de aur cu emblema Leului venetian, avand pe aripi un curcubeu in culorile steagului "gay pride". O sectiune similara exista in cadrul Festivalul International de Film de la Berlin, care acorda, de 21 de ani incoace, Premiul Teddy, in paralel cu Ursul de Aur.
Preocupat permanent de istoria filmului, dar si de descoperirea si incurajarea celor care promit sa devina autorii capodoperelor de maine, Festivalul International de Film de la Venetia ramane unul dintre cele mai interesante, pasionante si vivace locuri de intalnire pentru cei mai mari cineasti ai lumii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
