Nu se stiu prea bine ratiunile pentru care in 2006 au fost sacrificate, in Romania, mii de pasari de curte. Unii spun ca din obscure ratiuni economice, altii sustin ca aceasta mare campanie de asanare domestica era perfect motivata de pericolul virusului gripal cu care ni s-au procopsit orataniile: celebrul, de-acum, H5N1. Un virus care, asemeni altor agenti patogeni, evolueaza rapid si sufera mutatii, unele forme ale sale putand sa ameninte grav viata omului.
S-au raportat, de altfel, sute de cazuri mortale produse din 2003 incoace, in special in zona asiatica a globului si la persoane aflate in contact direct cu pasaretul infectat. E demonstrata, astfel, posibilitatea ca gripa aviara sa treaca si la om, cu consecinte dintre cele mai tragice. Teama de epidemie risca uneori sa conduca la manifestari isterice, dar e foarte adevarat ca asemenea explozii virotice au mai existat in istoria recenta, iar rememorarea lor e de natura sa nelinisteasca pe toti cei ce cred ca neabordarea energica si din buna vreme a fenomenelor de acest tip poate costa omenirea mai mult decat eforturile de a le tine sub control.
Anul 1918 a insemnat incheierea primului razboi mondial, dar si anul gripei spaniole. Cu cele peste 50 de milioane de victime facute pe integul glob (dintre care 600.000 in America), epidemia aceasta depaseste pierderile umane acumulate din ciocnirile efective ale razboiului amintit. Virusul implicat intr-o asemenea catastrofa majora este tot din familia gripei aviare si a fost denumit H1N1. Indiferent pe ce filiera a ajuns la om, el s-a adaptat teribil de bine la noul suport biologic, producand ravagiile pomenite mai inainte.
E limpede ca numarul celor loviti de gripa spaniola a fost mult mai mare decat al celor rapusi de ea. Exista si astazi supravietuitori, ajunsi pe lista nonagenarilor, care pot evoca atmosfera de groaza a acelor zile, cand casele copilariei lor imbracasera un aspect funerar, iar orasele intrasera intr-un fel de viata suspendata. Extrem de grava, boala era si mai ingrozitoare prin faptul ca actiona fulgerator: oameni la care viroza debuta dimineata, din cate spun martorii, pana seara erau deja morti. De regula, gripa face victime intre copii si batani, dar de data asta lovea fara alegere, inclusiv in persoane tinere, care sucombau sufocate de lichidul acumulat in plamani. Primele cazuri raportate in Statele Unite, de pilda, proveneau dintr-o tabara militara din Kansas, si din randul soldatilor americani de pe campurile de batalie din Europa. Din Washington si New York, orase spre care convergeau trupele implicate in operatiuni pe front, virusul s-a raspandit radiar, intr-o veritabila epidemie. Acelasi proces s-a petrecut si in spatiul european, mult agravat insa, dupa cum atesta cifrele decedatilor din 1918.
Amintirea gripei spaniole ramane destul de preocupanta pentru cercetatorii de azi, din moment ce s-a trecut la reconstituirea in laboratoare a virusului respectiv. In experiente facute pe soareci, se cauta un raspuns privind modul cum vor fi reactionat organismele infectate la asaltul agentului patogen. In cazul organismelor tinere, e greu de presupus ca virusul actiona pe fondul unor deficiente ale sistemului imunitar, ceea ce face din moartea lor rapida o problema de interes stiintific. O echipa de cercetatori de la Universitatea Washington din Seattle, condusa de Dr. John Kash, pare sa fi demontat deja o teorie mai veche, conform careia gripa spaniola ucidea in urma unui dublu atac, printr-o infectie secundara intervenita pe fondul slabirii sistemului imunitar la primul asediu al bolii. Noile descoperiri arata ca, in lipsa dublei infectari, virusul H1N1 reconstituit produce la animalele asupra carora s-a experimentat leziuni pulmonare grave si moartea. El activeaza intr-adevar genele sistemului imunitar, dar nu numai pe cele implicate in rezistenta la atacul patogen, ci si pe cele responsabile de moartea celulelor proprii. Pare straniu, insa ideea castiga tot mai mult teren in mediile de cercetare: raspunsul organismelor la infectie poate antrena sistemul imunitar in aceasta dubla actiune a sa, si benefica, si daunatoare. Intr-o manifestare paradoxala, distrugerea virusului se conjuga, cum s-a vazut, cu eliminarea organismului purtator.
E bine de stiut asta, in strategia ce se adopta vizavi de germenii virozelor contemporane, si in special fata de H5N1, care, in mutatiile sale, tinde sa dezvolte o tulpina periculoasa pentru om. Episodul sumbru al gripei spaniole a constituit la vremea respectiva, lucru iarasi atestat de venerabilii supravietuitori, si momentul unei radicale schimbari de comportament social. Reguli banale astazi, ca evitarea aglomeratiilor, purtarea mastii si spalatul mainilor inainte de masa, figureaza intr-o lista cu 12 puncte publicata de chirurgul general al armatei americane. La fel: "acopera-ti gura cand tusesti sau stranuti". Ar mai fi de spus ca, in stradania lor de a impiedica raspandirea epidemiei, autoritatile administrative de peste Ocean nu se limitau la simple instructiuni, ci taxau cu amenzi de 50 de dolari persoanele despre care se stia ca sunt infectate si cutezau sa se arate in public. La valoarea de atunci a dolarului era mult pentru oricine, nu doar pentru imprudentii deja condamnati de virus la moarte.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
