„De ce se îndrăgostesc străinii de România, ce-i motivează şi ce experienţe au avut aici? se întreabă editorii. Mulţi vin la studii, cu afaceri, din motive personale sau umanitare şi, deşi sunt convinşi că vor rămâne doar un timp, la un moment dat îşi dau seama că nu mai vor să plece acasă. În pofida inconvenientelor şi a obstacolelor întâlnite (de la infrastructură la fiscalitate, de la sistemul sanitar la cel educaţional şi multe altele), ei descoperă oportunităţi şi frumuseţi pe care nu le găsesc în ţările natale. În Mai români decât românii?, străini celebri pentru realizările lor sau alţii, mai puţin cunoscuţi publicului larg, povestesc cum au ajuns în România şi de ce nu mai vor să o părăsească. Veţi descoperi poveştile unor oameni care, având lumea la picioare, au decis să se stabilească aici şi veţi afla cum ne privesc pe noi.”
„Propun o carte despre România scrisă de străini, pentru că îmi doresc o altă perspectivă – îşi începe şi Sandra Pralong pledoaria. O ţară trăieşte prin oamenii ei şi devine ceea ce aceştia gândesc şi spun despre ea – «ţara» rezultă din suma tuturor acţiunilor individuale. Vă place cum arată ţara gândurilor şi a vorbelor noastre, ce spun gesturile noastre despre ea ? Mie nu.
De ce se îndrăgostesc străinii de România şi românii, nu ? Oare ce văd alţii în noi – şi în ţara noastră –, iar noi nu ştim să dibuim; care este «acel ceva» în faţa căruia noi suntem orbi, dar pe care ceilalţi îl percep şi‑l apreciază ?
În esenţă, despre acest lucru simplu este cartea: despre motivele pentru a iubi România.”
Volumul cuprinde texte semnate de 45 de străini stabiliţi în România, între care Raed Arafat, Steven van Groningen, Graham Perolls, Jakob Hausmann, Alison Mutler, Alexandre Eram, Alessandro Amato, Peter Hurley, Jean Valvis, Walid Abboud, Mbela Nzuzi, Wajiha Haris şi mulţi alţii, prezentaţi în carte în ordinea stabilirii lor în România. 13 sunt femei, 32 – bărbaţi. Provin din 19 ţări de pe cinci continente, majoritatea sunt europeni. 11 lucrează în mass-media şi comunicare sau publicitate, 7 sunt antreprenori, 4 se ocupă de management, 6 sunt ONG-işti, alţii lucrează în arhitectură, medicină, bănci, arheologie. Jumătate dintre ei vorbesc româneşte şi tot jumătate s-au stabilit în România înainte de 1995, descoperind ţara imediat după Revoluţie, când au venit aici cu ajutoare.
Sandra Pralong –coordonator. Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România. Editura Polirom
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
