Cu acest îndemn suntem invitaţi la Zilele Muzeului ŢăranuluiRomân, eveniment care se desfăşoară anul acesta între 10 şi 19septembrie, la sediul instituţiei din Şoseaua Kiseleff nr. 3. MŢRse sărbătoreşte cu expoziţii, târguri, filme, lansări de carte,muzici tradiţionale si un festival al degustătorilor de film şiartă culinară. Iată, în continuare, programul manifestărilor.
Timpul sărbătorii
Târgul meşterilor iconari
10-14 septembrie, între 10:00 şi 18:00
Se întâmplă de ceva timp la Muzeul Ţăranului Român, mai precisde vreo şase ani, ca în drumurile noastre obişnuite să dăm detimpul sărbătorii. Timp mic, îndurerat, dar şi tămăduitor, ZiuaCrucii înalţă şi curăţă prin post roditor sufletele noastrevremelnice. Reper al sărbătorilor mari în lumea ţărănească - fărăcruce tot omul e pierdut - Înălţarea Sfintei Cruci recupereazăfragmentar spaţiul sacru şi ne aduce aminte de putereacrucii.
Ce se întâmplă la muzeu de Ziua Crucii: se prăznuieşte cu meşteri,iconari, cruceri şi artişti. Praznicul ţine 5 zile din 10 până în14 septembrie, de la zece dimineaţa la şase seara, şi e plin desemne. Cumpărăm sau ne bucurăm ochiul şi inima cu troiţe şi cruci,icoane şi izvoade, pristolnice şi pecetare, miniaturi, îngeriţesuţi, poveşti despre cruceri şi atelierele lor. Pânzături,prescuri şi oale de praznic, vin pentru pomenire. Postim cudulceţuri, compoturi, pâinişoare, mere şi nuci.
Nu vor lipsi nici atelierele de pictat icoane pe sticlă şi pe lemnpentru copii cu meşteri iconari în fiecare zi de târg de la ora11.00.
Timpul reculegerii
Expoziţia "Cruci de piatră"
10-30 septembrie, la Sala Foaier, de marţi până duminică, între10:00 şi 18:00
Ceea ce deosebeşte o cruce de piatră de una din lemn esterezistenţa în bătaia timpului. Cea de lemn putrezeşte în cele dinurmă, vreme în care cea de piatră este şlefuită, adăugându-i-seceea ce pietrarului nu-i stă în putere pentru a o înzestra: ofrumuseţe împlinită. Cu desenul sculptat, zgâriat sau doar pictat,apoi văruite pe de-a-ntregul ori năpădite de muşchi, lăstăriş sauuitare, ele încă mărturisesc acolo unde au fost ridicate, multe demai bine de o sută de ani. Le veţi întâlni mai cu seamă pe drumulvinului, care merge mână în mână cu cel al crucilor meşterite depietrari pe înălţimile dealurilor Istriţa, Tohani sau Ciortea, laînvecinarea unor vechi cariere de piatră cu podgoriile, larăspântii, între vii sau în cimitire rarisime.
Vă invităm să aruncaţi o privire în această rezervaţie a pietreiunde meşteşugul este pe cale de dispariţie, vizitândexpoziţia-atelier "Cruci de piatră" de la MŢR, Sala Foaier, înperioada 10-30 septembrie 2010, între orele 10-18.
Vernisaj: 10 septembrie, ora 17:00, la Sala Foaier
Timpul urmei
"Cicatrice" - lansare de carte
10 septembrie, 17:00, la Sala Foaier
Purtăm cu toţii stigmatul legăturii ancestrale: buricul.Cicatricea cicatricelor. Pecetea păcatului strămoşesc. Mă gândescla Adam şi Eva, ca la singurii oameni fără ombilic.
Există cicatrice care sluţesc, altele care conferă mister sausperie. Impun. Multe dintre ele, dimpotrivă, produc complexe deinferioritate. Cicatricea este citită de ceilalţi. Ea este dovadaexperienţei limită, dintr-un anumit moment al vieţii. De aceea, demulte ori este autoprovocată.
Cicatricea, excepţia fizică, accidentul, născând nume: Chioru,Strâmbu, Şchiopu.
Urmărindu-ne pas cu pas întreaga viaţă. Devenind istorie. Ce suntmarile războaie, dacă nu cicatrice în evoluţia omenirii?
Timpul descoperirii
Expoziţia "Să aruncăm o privire - gucken wir mal"
Conversaţie textilă
10-19 septembrie, în expunerea permanentă, de marţi până duminică,între 10:00 şi 18:00
Utilizând într-un mod conceptual tehnici şi materialetradiţionale pentru realizarea textilelor, cinci artişti români şigermani - Victoria şi Marian Zidaru, Senta Connert, Ulrike Kessl,Julia van Koolwijk - au creat o operă de artă contemporană. Pentruun dialog cu obiectele tradiţionale, artiştii integrează opera lorîn expoziţia permanentă a Muzeului Ţăranului Român. Unele dintreobiectele muzeului vor fi înlocuite cu operele artiştilor şi vorputea fi găsite la etajul I, iar pe holul de la intrarea înStudioul Horia Bernea se va afla opera "Jumătate de nor" a artisteiUlrike Kessl.
Conceptul propune dezbateri despre diferenţe şi similitudini aletextilelor şi artelor meşteşugăreşti, dar şi despre continuitateaacestora, până în prezent.
Vernisaj: 10 septembrie, ora 16:00, intrarea din ŞoseauaKiseleff
Timpul online
Lansarea turului virtual al expoziţiei permanente a MŢR
13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, ora 17:00
Expunerera Muzeului Ţăranului Român a fost concepută dintruînceput ca o creaţie "pâlpâitoare", cu clipe de strălucire, cu zonede penumbră, cu compoziţii clare şi afirmative, alături de altelecare suscită întrebări sau sunt în căutarea sensului ascuns. Înplus, prin felul în care obiectele expuse pot fi articulate,schimbate, îmbogăţite sau recompuse, expoziţia permanentă capătăşansa tinereţii fără bătrâneţe şi incită mereu curiozitateaproaspătă a vizitatorilor.
Această respiraţie a discursului muzeologic - liberă şi în acelaşitimp subtil controlată - conferă autenticitate, dar şi risculperisabilităţii; înnoirile, îmbogăţirile şi schimbările operate înultimii 15 ani au crescut organic unele din altele, în aşa felîncât e aproape imposibil de fixat în memoria vizitatorilor unmoment sau o etapă anume. Ele trec şi se pierd în mod natural înuitare.
De aceea, un tur virtual al expunerii de bază, care să fixeze măcaretapa actuală de nuanţare a discursului devine, în cazul MuzeuluiŢăranului Român, o necesitate stringentă, chiar în absenţaiminentelor operaţii de consolidare-restaurare viitoare.
Muzeul propune un tur deosebit de bogat, compus din multiplepanorame pentru fiecare sală, întreţesut cu explicaţiile bilingveromână/engleză ale audioghidului şi completat în punctele saleactive, cu documente sonore şi vizuale culese în cercetările deteren.
Un tur virtual interactiv, conceput în dialog cu vizitatorul, aşacum a fost gândită dintru început şi expunerea.
Timpul în 35 de milimetri
Docu-cinemateca MŢR
13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 20:30
"Filon" (9'50) - regia Gabriel Hanganu (1995)
Filon este "curatorul" unei fabuloase colecţii personaleîmprăştiate în sălile unui muzeu de istorie special, realizat peprincipiile neaoşe ale pop-art-ului. Unul din indicatoareleadresate publicului atenţionează: "Vizitatorule, te rog nu-ţidiminua simpatia faţă de copiii din fotografii văzându-i îmbrăcaţiîn « haine de epocă ». Ei sunt autorii colecţiei muzeale!".
"Roiuri" (10'16) - regia Gabriel Hanganu (1996)
Metafora din titlul filmului este un pretext pentru o incursiuneminimalistă în viaţa cotidiană a unei mănăstiri. "Roiuri" ocoleştelocurile comune exploatate în zecile de reportaje-tv despremănăstiri şi surprinde fragmente dintr-un cotidian ritualic altuldecât cel religios: culesul mierii de albine, făcutul pâinii,primirea oaspeţilor în zi de sărbătoare, muncile agricole.
"O stradă oarecare din Bucureşti" (18'20) - regia Ioana Popescu& Marius Caraman (1995)
În colaborare cu EHESS Paris (Şcoala de Înalte Studii în ŞtiinţeSociale), Muzeul Ţăranului Român a desfăşurat în anii 1996-97, unproiect de Antropologie urbană în Bucureşti. Printre rezultatelecercetărilor de teren se numără şi acest film realizat cumijloacele tehnice minimale ale momentului, dar cu plăcereanedisimulată a descoperirii unei lumi aparte, plasată în interiorulunui cartier cu multă personalitate din centrul oraşului, mereusurprinzător, care este Bucureştiul.
"Grădina boierului Nasta" (26') - regia Marius Caraman(2006)
Rare sunt cazurile în care demersuri ştiinţifice diferite să poatăfi documentate prin cercetarea unui acelaşi subiect / obiect.Proiectul Colecţii şi colecţionari s-a întâlnit cu proiectul MuzeulBoierului şi cu cel intitulat Observatorul vizual, nici mai multnici mai puţin decât în persoana lui Dan Nasta (colecţionar, boierdin toate punctele de vedere şi totodată stăpân al unor comoridemne de a fi împărtăşite vizual unui public larg).
"Ceramica de Horezu acasă şi la piaţă" (43') - regia Bogdan Iancu& Cătălina Tesăr (2007)
Angoasa culturală a ultimilor ani legată de "pierderea tradiţiilor"a fost contrabalansată de consumul fervent al produselor asociatecu aceste tradiţii. Numărul târgurilor şi al reportajelor-tv saudin presa scrisă dedicate "meşteşugurilor tradiţionale" pare săcrească pentru a alimenta un public din ce în ce mai vrăjit deprodusele de artizanat. Filmul construieşte, pe baza câtorva scurteportrete, un studiu de caz elocvent pentru transformărilepost-socialiste pe care le înregistrează artizanatul românesc laîntâlnirea cu piaţa globală: ceramica de Horezu, unul dintre celmai cunoscute brand-uri ale ceramicii autohtone.
Timpul privirii şi al mirării
Expoziţia "Construcţii" contemporane norvegiene la Bucureşti
15 septembrie - 17 octombrie, la Sala Irina Nicolau, de marţi pânăduminică, între 10:00 şi 18:00
Expoziţia de artă şi meşteşuguri contemporane norvegiene"Construcţii" va fi deschisă la Muzeul Ţăranului Român, sala IrinaNicolau, începând cu data de 15 septembrie. Organizată de AmbasadaRegală a Norvegiei la Bucureşti în colaborare cu Muzeul ŢăranuluiRomân, expoziţia va fi deschisă în perioada 15 septembrie - 17octombrie 2010, de marţi până duminică, în intervalul orar 10:00 -18:00.
Pornind de la conceptul de construcţii, un termen larg uzitat, dela arhitectură, inginerie şi geometrie, la muzică şi limbaj,expoziţia îşi propune să evidenţieze legătura dintre procesul decreaţie şi ideea care o generează. În acelaşi timp, se remarcă ofuziune indisolubilă între formă, tehnică, material şi sensul pecare îl incumbă toate acestea.
Expoziţia, semnată de 16 artişti norvegieni, oferă o interpretarecontemporană a artei şi a meşteşugurilor norvegiene. Cele 22 delucrări expuse alcătuiesc o mare varietate de forme şi expresiiconceptuale, unele experimentale, altele profund ancorate întradiţie, toate însă având ca punct de plecare un exerciţiu alpracticii meşteşugăreşti.
"Construcţii" este o expoziţie itinerantă. Ea a mai fost deschisăpublicului din Spania, Irlanda, Rusia, Chile, Coreea şiIslanda.
Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 15 septembrie, ora18:30, la Sala Irina Nicolau
Timpul artizanilor
Expoziţia "Furga Murga" - Fraţii Gavrilă - obiecte din piele
16-19 septembrie, la Sala Acvariu, de marţi până duminică, între10:00 şi 18:00
Fraţii Corneliu şi Silviu Gavrilă creează produse din pielelucrate într-o manieră personală folosind metode de lucrutradiţionale şi materiale de o foarte bună calitate. De asemenea,cei doi colaborează cu diverşi artişti plastici, din domeniulpicturii pe sticlă, ceramicii, sculpturii în lemn, prelucrăriimetalelor, realizând diferite obiecte precum: chimire, curele,opinci, tolbe, genţi, cruciuliţe, casete pentru podoabe, tocuri deochelari, cufere, rame, suporturi pentru candele, oglinzi cu ramădin piele.
Timpul sunetului şi al bucuriei
Concert - grupurile Iza şi Ardealul
16 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 19:00
Grupul Iza din Maramureş este un ansamblu cu totul special înRomânia. El s-a construit în cursul ultimilor ani din ţăranitineri, rude şi prieteni, care şi-au dorit să devină artişti descenă dar care, în acelaşi timp, au refuzat deliberat să seconformeze modelului de ansamblu folcloric consacrat în România (unmodel similar cu cel care a funcţionat şi funcţionează încă întoate ţările est-europene). Instrumentiştii sunt cu toţii muzicienipopulari profesionişti, angajaţi curent pentru petrecerile ruraleşi chiar urbane din Maramureş. Cântăreţii şi dansatorii sunt simpliţărani din diferite sate, legaţi între ei prin rudenie sauprietenie. Şeful şi animatorul grupului este Ioan Pop, zongoraş şivocalist, ţăran din Poienile Izei căsătorit în Hoteni.Colaboratorii săi - ceteraşii Dumitru Hîrb, dobaşul Ioan Petreuş şidansatorii şi cântăreţii Anuţa Pop, Voichiţa Nemeş, Ioan Ilieş,Gheorghiţă Tepei - îl sprijină cu toată convingerea.
Grupul Iza se străduieşte să-şi construiască spectacole fără sămutileze sau să "înfrumuseţeze" muzica sau să-i răpeascăspontaneitatea, fără să recurgă la clişeele scenice consacrate,fără să uzeze de propriile sale stereotipii. El promovează muzica"clasică" a Maramureşului, melodiile vechi neştiute sau uitate,precum şi învârtitele noi care sunt compatibile cu tradiţia.
Grupul Ardealul din Gherla, condus de Emil Mihaiu
Emil Mihaiu este în clipa de faţă cel mai bun ceteraş alTransilvaniei centrale. Emil e originar dintr-un sat ardelenesc cupopulaţie mixtă: Buza. A învăţat să mânuiască vioara de la unconsătean ţigan, de la care a deprins totodată şi muzicile locului.Mai târziu, ca instrumentist matur şi cu reputaţie în continuăcreştere, Emil s-a îmbogăţit cu cântări noi, prinse de la alţii saucreate de el însuşi. El este acum deţinătorul unui repertoriudivers şi de o neobişnuită extensie, pe care îl execută cu ovirtuozitate şi un rafinament ritmic fără egal.
În cursul unei singure petreceri - să spunem o nuntă, care înTransilvania e adeseori mixtă - Emil are prilejul să cânte, perând, româneşte, ungureşte şi ţigăneşte. Tot atunci el executăorice i se cere sau crede că îşi doresc oamenii să audă, inclusivacele muzici "amestecate", amplificate sau acompaniate cuinstrumente electronice pe care le detestă. Ca orice muzician careîşi câştigă onest pâinea, Emil Mihaiu îşi satisface, cu sau fărăplăcere, angajaţii. Preferinţa sa personală se îndreaptă însă spretradiţionale, cele pe care le cântă în concerte - în special încele pe care le susţine în străinătate, întotdeauna împreună cucolegii şi prietenii săi din grupul Ardealul.
Conştient de valoarea muzicii sale, Emil se îngrijeşte să o poartespre posteritate. Până acum, el a realizat două discuri la micaeditură Ethnophonie a Fundaţiei Alexandru Tzigara Samurcaş; un altreilea împreună cu maestrul Sherban Lupu, la casa de discuriElectrecord; un al patrulea, care va apărea foarte curând laeditura olandeză New Samarkand Records şi un al cincilea, deja încurs de pregătire, la aceeaşi editură Ethnophonie. Discul Muzicăţigănească din Transilvania/Gypsy Music from Transylvania, realizatîmpreună cu grupul Ardealul, a primit în anul 2004 două preţioasedistincţii internaţionale.
Timpul aromelor
Festivalul degustătorilor de film şi artă culinară, pentrubucureşteni
17-19 septembrie, între 10:00 şi 18:00
Celor care nu au ajuns în portul cultural Cetate, Asociaţia FilmRomânia şi Fundaţia pentru Poezie "Mircea Dinescu" vor programa înperioada 17-19 septembrie, la MŢR, Festivalul degustătorilor defilm şi artă culinară, pentru bucureşteni.
Vă aşteptăm cu proiecţii de filme din ţările balcanice - o selecţiedin cele mai bune filme realizate în ţările balcanice în ultimiiani, laureate la marile festivaluri internaţionale. Proiecţiile voravea loc seara, în aer liber, în curtea MŢR şi la Clubul Ţăranului.În aceeaşi perioadă, Mircea Dinescu va prezenta, spre degustare şivânzare, preparate culinare pregătite în bucătăria sa cuingrediente naturale provenite din fermele proprii. Vizitatoriimuzeului vor avea ocazia să deguste şi să achiziţioneze mai multesoiuri din Vinul lu'Dinescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
