Raialei economice i-a corespuns pana la substituire raiaua intelectuala. Acest tinut neasezat, nereglementat in profunzimi, este tara lui "merge si asa" deoarece "a munci este o pedeapsa". Aici au fermentat adaptarile cele mai spectaculoase, grotesti si ades vulgare, caci ierarhiile au fost inversate printr-o experienta seculara. Nu intamplator locuitorii raialei au "psihologia metisajului", psihologie care cultiva si cauta cu disperare dorinta, "legitimarea printr-un parinte sau macar un stramos venit din soare apune". Intelectualul metis printre indigeni este asemenea unui copac transplantat, pe care gradinarul a uitat sa-l ude. Metisul are acute sentimente de inferioritate, se simte provincial, in afara lumii din marile metropole. Tocmai de aceea "si-a lepadat garderoba adecvata" si se imbraca dupa modelul Parisului, al Berlinului sau al Londrei, localitati cu clima temperata. Notarul satului Glodeni poarta vara si iarna pantofi usori de chevreau ca la Versailles, in locul tovalului. Rezultatul? Reumatisme timpurii, sciatice, artritisme. In raia munca intelectuala este un destin ingrat, munca de sisif sau condamnare la munca de salina. Conditiile exterioare nu sunt proprice", descria cu minutiozitate Petre Pandrea din experienta sa de viata valaha.
Intelectualii raialei "sunt sfiosi pana la sperietura fata de Europa", dar deosebit de intransigenti cu aceia dintre ei care au curajul sa le descrie adevaratul chip. Fata de non-valorile in ascensiune financiara "sunt lipsiti de curaj", iar fata de realele valori care se pierd in anonimat "sunt saraci in probleme, chiar daca sunt vioi cu duhul" si tocmai de aceea "au complexe de inferioritate nimicitoare, ajung ca niste harabale, cu frane de otel ruginit, pe roti de lemn". In raiaua intelectuala, asa-zisii aristocrati ai spiritului, care se bucurau chiar de notorietatea de a fi opozanti ai raialei, realitatea dosarelor statului totalitar comunist ii prezinta ca pe niste bieti turnatori care tremurau in fata ofiterului de serviciu luand intr-o mana denuntul colegilor lor, iar in cealalta mana plicul pentru serviciile aduse statului. Valahul orasenizat al raialei isi plaseaza capitalul supranumerar in toale sau obiecte usor transformabile in lichid, de pilda un aragaz suplimentar. Orasenii raialei au mai descoperit talciocul pentru stingerea focului diversitatii. Oare cine isi mai plaseaza capitalurile in suflete omenesti? In raia abunda deceptionistii pe care ii gasesti mai ales printre politicienii "care una au gandit, una au spus si alta a iesit in practica". In raia se traiesc "spaime nocturne" care navalesc in gandurile unora, putini la numar. Este foarte clar ca "fara pedagogia cotidiana a fiintei umane ajungem la salbaticii nemaipomenite". Primenirea ar fi trebuit sa fermenteze printre ganditori, dar intelectualii raialei au preocupari in imediat, gastrointestinale, "ragaitul intim al micii perfidii" fiind opera magna a multora dintre ei. "Scoala tu, ca sa sed eu" este lozinca fiecarui vanator de functii, iar aceia care nu acepta obedienta sunt marginalizati deliberat. De aici exodul multor oameni vii catre alte meleaguri, indiferent de statut social.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
