Adrian Cioroianu
Editura Curtea veche
Acest volum vorbeşte despre un început de secol XXI pe al cărui decor intelectualii contează mai puţin decât vedetele media, în care America şi Occidentul par a fi depăşite de puterea în creştere a Chinei şi a statelor emergente, în care statele Arabiei dezmint clişee (şi islamizează politica), iar Rusia îşi consumă energia pentru a-şi întreţine flacăra ambiţiilor imperiale, în care Turcia pare chiar a-şi fi început propria revanşă, iar Europa Unită pare mai îmbătrânită (şi mai dezbinată) ca oricând.
"Acest volum pune în discuţie două dintre dosarele pe care autorul le vede ca fiind esenţiale pentru prezentul nostru: i) poziţionarea intelectualului între bibliotecă şi televiziune, între cunoaştere şi informaţie, între continuum-ul oferit de civilizaţia literei şi evenimentul ilustrat de civilizaţia imaginii; ii) logica în schimbare a actualităţii internaţionale, cu o Chină care poate va lua în acest secol locul Statelor Unite ale Americii drept cea mai mare putere a lumii, cu o lume islamică în care Revoluţia iasomiei şi Primăvara arabă au deocamdată un final deschis şi cu alte spaţii - Rusia, Turcia, Uniunea Europeană etc. - în care certitudinile sunt tot mai anemice.
Pentru a-l însoţi pe cititor de-a lungul acestor pagini am apelat la trei personaje diferite, din timpuri şi spaţii ce nu au multe în comun: muza Clio - patroana istoricilor -, generalul prusac Carl von Clausewitz şi artista pop Lady Gaga. Niciunul nu trebuie privit aici drept ceea ce a fost sau este, ci mai curând prin prisma simbolisticii sale. Fiecare dintre cele trei personaje este, în textul de mai jos, un semnificant pentru câte un tip de logică diferită.
Prin logica de tip Clio înţeleg aici evoluţia cumulativă a societăţii globale, povestea acestui continuum al Istoriei în care întotdeauna în spatele unui efect se află mai multe cauze şi în care trama în sine este mult mai importantă decât personajele care o animă. Logica de tip Clio înseamnă respectul faţă de trecut şi speranţa că acest trecut poate oferi lecţii pentru un prezent (şi viitor) mai bun. Apoi, prin logica de tip Clausewitz înţeleg maniera în care s-au structurat, de-a lungul ultimelor secole, dosarele politice, diplomatice sau militare ale puterilor statale ce au dat contur Istoriei. Logica de tip Clausewitz e mereu cu faţa spre viitor: orice acţiune ai întreprinde azi (militară, diplomatică sau politică), ea are loc în virtutea unei zile de mâine pe care-o doreşti a fi într-un fel anume. În fine, prin logica de tip Lady Gaga înţeleg aici dimensiunea spectaculară şi imprevizibilă a lumii de azi, şi mai ales prevalenţa evenimentului (în contrast cu povestea de tip Clio) şi a exhibării imagistice media (în contrast cu planul confidenţial de tip Clausewitz). Este logica unui "prezent continuu", în care trecutul (adică logica de tip Clio) nu mai contează, iar viitorul (adică logica de tip Clausewitz) nu mai interesează din perspectivă ideologică pe aproape nimeni."
Adrian Cioroianu (n. 1967, Craiova) este Doctor în Istorie al Universităţii Laval din Québec, Canada, şi al Universităţii Bucureşti. Specializat în Istoria Contemporană a României, lucrează din 1993 în Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (ca profesor, în prezent), unde susţine cursuri (pentru licenţă şi Masterat) de Istorie a regimului comunist din România şi de Istorie a Rusiei postsovietice. Din octombrie 2011 este director al Departamentului Istoria Românilor şi a Sud-Estului Europei din Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Redactor şi ulterior colaborator permanent al revistei Dilema / Dilema veche (din 1998 până în prezent), prof. Cioroianu publică constant în revistele Foreign Policy - România, Historia, Istorie şi civilizaţie sau Scrisul românesc (din Craiova) ş.a. Senator de Timiş şi vicepreşedinte al Comisiei de Cultură a Senatului României (2004-2008), prof. Cioroianu a fost membru al Parlamentului European şi vicepreşedinte al grupului politic ALDE de acolo (2005-2007), iar între martie 2007 şi aprilie 2008 a fost ministru al Afacerilor Externe al României. Din februarie 2011, este vicepreşedinte al Institutului Român de Istorie Recentă din Bucureşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
