Exista de cateva saptamani o efervescenta printre intelectualii romani (numita de o prestigioasa revista "cearta") care pune in discutie existenta unor "grupuri de prestigiu" ce ar functiona ca grupuri de presiune pe "piata libera a ideilor". Cu alte cuvinte, ar exista cel putin o fisura, daca nu mai multe, in lumea intelectuala.
Dispute de acest fel au mai existat. S-ar putea alcatui stufoase antologii cu confruntarile si polemicile culturale, nu numai literare, din Romania moderna. Multe dintre ele au fost motivate ideologic, unele au dus la progres cultural. Aproape intotdeauna, in dispute s-au angajat personalitati conturate, care dispuneau de prestigiu. Fireste, multi participanti au sperat sa dobandeasca in acest fel notorietate - si uneori au reusit.
Dar cand disputele sunt starnite de interese proprii, de invidie, de dorinta de a iesi cu orice pret in fata, inclin sa cred ca e perdant pentru toti. Fireste, acesta e un punct de vedere cu nimic mai valoros decat altele si nu se poate sustine decat prin argumente. Sugerez cateva. In primul rand, cred ca in orice disputa-confruntare-polemica-cearta trebuie sa existe o miza, alta decat unicul atac la realizarile unei sau unor individualitati, iar aceasta miza sa fie limpede, incat sa nu-i banuim pe combatanti de rea credinta. In al doilea rand, mi s-ar parea firesc ca initiatorii polemicilor sa aiba macar un inceput de opera, altminteri planeaza impresia ca vor sa castige notorietate tocmai prin lansarea unor atacuri ce pot starni dispute, asigurandu-si astfel prezenta (falsa) pe prima scena. In al treilea rand, invocarea ipocrita a unor substraturi ideologice deturneaza si altereaza de regula discutiile de la fondul disputei. In al patrulea rand, e dubioasa contestarea care apare nu in numele unor idei, ci in al desfiintarii unor personalitati, poate a demolarii unor idoli. In al cincilea rand, recurgerea la toate cuvintele si sintagmele la moda (de regula, sfarsind in "isme") pentru a imbraca atacurile si a le conferi o infatisare obiectiva, rece, stiintifica e nelinistitoare. In al saselea rand, inconjurarea de preopinenti cu idei similare si apoi atacurile concentrate transforma eventuala polemica in atacuri de gasca, cu atat mai dubioase, cu cat aceiasi oameni vor fi participat la infruntari similare, ori poate chiar la toate. In al saptelea rand, risipirea de energii in cauze mici e daunatoare tuturor. In al optulea rand, e cutremuratoare convingerea conform careia cine nu este cu noi este impotriva noastra, reflex al unor vremuri presupus sfarsite. As putea continua. Ma opresc, gandindu-ma ca, la un moment dat, toate pot semana cu o dorinta meschina, egoista, vicleana, invidioasa, perdanta de a nivela varfurile fie pentru ca nu pot fi atinse, fie pentru ca nu sunt intelese si nu suporta asemuirea, fie pentru ca cineva doreste asta cu orice pret, conform unui plan. Pentru o cultura e infricosator.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
