Membrii Academiei Romane il alegeau pe Nicolae Iorga (1871-1940), la 26 mai 1910, membru titular al inaltului for.
OpTiunea a fost bine motivata, daca se ia in considerare prezentarea facuta de A.D. Xenopol (1847-1920), la 24 mai 1910, referitoare la cele 10.000 de articole si 88 de carti, publicate de N. Iorga in perioada 1890-1910. Semnele de intrebare in legatura cu alegerea lui N. Iorga apar in momentul in care se constata ca, la 26 mai 1910, candidatura lui N. Iorga era supusa pentru a treia oara la vot, in conditiile in care, la scrutinele din 24 si 25 mai 1910 nu intrunise 2/3 din numarul voturilor.
N. Iorga si-a asigurat colegii, dupa rezultatul pozitiv al votului, ca "daca valoarea unui om de stiinta poate fi tagaduita cu aparenta de succes de cel din urma chitibusar, buna lui credinta si avantul lui cinstit catre constiinte merita o colegiala recunoastere". Istoricul avansa ideea unei atitudini ostile la adresa sa. Dar ce anume a determinat o asemenea stare de fapt? Invidia celorlalti academicieni sau, dimpotriva, temperamentul lui N. Iorga? Faptele prezentate in continuare, vor lamuri acest aspect.
La 9 Ianuarie 1907, N. Iorga, deranjat de faptul ca Ilarie Chendi, functionar al Academiei Romane, l-ar fi calomniat prin presa, a intrat in camera de lucru a acestuia "si a inceput sa-l ocarasca cu mare zgomot". In aceasta situatie, Ion Bianu (1865-1935) l-a rugat pe N. Iorga sa paraseasca localul Bibliotecii. Savantul a cerut sa fie adusi servitorii pentru a-l "expulza" cu forta. A plecat, insa, singur dupa ce s-a linistit.
Ioan Kalinderu (1840-1913), presedintele Academiei Romane in perioada 1904-1907, l-a atentionat pe N. Iorga ca modul brutal in care ii trata pe functionarii inaltului for i-ar fi adus excluderea din orice biblioteca din Europa. Cu toate astea, la 4 noiembrie 1907, N. Iorga l-a insultat pe G. Chebap, cand acesta a refuzat sa-i imprumute o carte, desi avea acest drept suspendat. Istoricul a mers apoi la Dimitrie C. Sturdza (1833-1914), secretarul general al Academiei, reprosandu-i conduita functionarului. Memoriul realizat de Ion Bianu, la 11 noiembrie 1911, a fost foarte transant: G. Chebap era incapabil de a-l insulta pe Iorga! In cele din urma, I. Kalinderu i-a recomandat lui N. Iorga sa evite provocarea unor accidente regretabile, in caz contrar urmand sa suporte "dispozitiuni extraordinare". Presedintii Academiei s-au tot schimbat prin vot, insa, temperamentul lui N. Iorga a ramas acelasi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
