"De la citirea codului genetic, trecem acum la scrierea lui", anunta nu demult, in paginile ziarului britanic The Guardian, J. Craig Venter, unul dintre cei mai controversati cercetatori de pe taramul biotehnologiei. Nascut in 1946, trecut cu chiu-cu vai prin scoala (marturiseste ca lectiile il plictiseau si ca marea lui pasiune era pe atunci surfing-ul), zguduit de experienta razboiului din Vietnam, el a revenit in Statele Unite ferm decis sa-si schimbe felul de viata si s-a dedicat studiului biologiei, pe care l-a parcurs - inclusiv obtinerea titlului de doctor - in timpul record de sase ani.
Din 1990 a facut parte din echipa angajata in descifrarea genomului uman (asa-zisul Human Genome Project), pe care insa in 1998, nefiind multumit de metoda aplicata de ceilalti cercetatori, a parasit-o si a infiintat apoi o firma proprie, Celera Genomics Corporation, cu acelasi obiectiv. Ideile neortodoxe pe care le-a pus aici in practica i-au permis, cu resurse financiare mult mai modeste, sa concureze cu succes proiectul oficial, de anvergura internationala, luand-o in multe privinte inaintea fostilor sai colegi si anuntand inca in anul 2000 incheierea operatiunii de descifrare a zestrei genetice a omului. "Aproape fiecare strapungere din istoria stiintelor o datoram unor outsideri", este el de parere (incluzandu-se desigur si pe sine printre acestia), intrucat "outsiderii aduc adeseori viziuni noi, neinhibati de listele lungi ale motivelor pentru care anumite lucruri n-ar fi posibile". I s-a reprosat totusi ca, in cursa pentru prioritate, a profitat de rezultatele de etapa publicate sistematic de catre echipa de la HGP, in vreme ce el isi pazea stiinta cu strasnicie, sub forma unor secrete de firma, pe care apoi le-a si patentat ca atare.
Controversata este insasi pretentia de a cere si a obtine patente, adica dreptul de exploatare comerciala exclusiva, in folos propriu, pentru cunostinte obtinute prin studiul naturii, de-a lungul unui proces constituit prin contributia, adeseori anonima, a mii si mii de cercetatori, pe parcursul unei evolutii de decenii sau de secole. Pentru acest gen de luare in stapanire personala a unor valori dintr-un patrimoniu cu vocatie universala circula mai nou termenul de... Venter-izare; pe partea opusa a baricadei, voci prestigioase pledeaza, dimpotriva, pentru accesul neingradit la informatia stiintifica, fara de care progresul cunoasterii ar deveni din ce in ce mai dificil.
Fara indoiala, Craig Venter este si o inspirata vedeta a mediilor, stiind sa se puna de minune in valoare pe scena publica. Se da ca exemplu in aceasta privinta calatoria in jurul lumii cu vasul lui de cercetari Sorcerer II, prilej cu care a analizat genomul a numeroase specii marine, ajungand sa afirme printre altele ca "un copil poate astazi, cu ajutorul instrumentelor moderne, sa descopere intr-o ceasca de apa de mare mai multe specii si gene decat tot restul lumii in deceniile trecute". Publicarea recenta, in editia on-line a revistei PLoS Biology, a propriului genom, analizat la noua lui firma de biotehnologie J. Craig Venter Institute, a fost insotita de asemenea de multa publicitate. Noutatea consta in faptul ca, spre deosebire de proiectul incheiat in anul 2001, unde diferitii cromozomi supusi analizei proveneau de la indivizi diferiti, acum era vorba de zestrea genetica integrala a uneia si aceleiasi persoane; dar trebuie spus ca James D. Watson, descoperitor (impreuna cu Francis Crick) al structurii moleculei de ADN, purtatoarea informatiei genetice - descoperire onorata la vremea ei cu premiul Nobel - si-a publicat si el, chiar inaintea lui Venter, genomul propriu, fara a starni insa aceeasi valva.
Ar fi de precizat ca termenul de descifrare a genomului, folosit de obicei in acest context, este exagerat, mai exact fiind cel de secventiere, adica de cartare a secventelor de cod genetic din compunerea cromozomilor. De aici si pana la intelegerea reala a modului in care actioneaza cele 25.000 de gene cunoscute ale speciei umane - fiecare in parte si toate la un loc, in interconditionarea lor complexa - mai ramane de parcurs un drum lung si anevoios. Totusi, chiar secventierea reprezinta o performanta impresionanta: "citirea" a trei miliarde de "litere", adica identificarea a tot atatea perechi de baze azotate din compunerea lanturilor de acid dezoxiribonucleic ale cromozomilor - perechi care, grupate cate trei, codifica aminoacizi, "caramizile" de baza ale proteinelor. Spre a elimina orice eroare, aceasta operatie a fost repetata, in cazul genomului lui Venter, de sapte ori. Au fost puse astfel in evidenta 4.000 de variante de gene inca necercetate, iar bravul genetician a avut surpriza sa descopere ca este posesorul a 300 de gene aflate la originea unor maladii. Cum tatal sau a murit la 59 de ani in urma unui infarct si cum s-a dovedit ca el insusi poarta in cromozomi acelasi risc, ia de atunci medicamente pentru reducerea nivelului de colesterol din sange. "Cunoasterea nu schimba cu nimic realitatea", a raspuns el la intrebarea daca nu i-a fost teama sa afle ce tare se ascund in zestrea sa genetica, iar "a fi informat ne ofera in multe cazuri sansa de a preveni o imbolnavire. Cunoasterea riscurilor noastre genetice inseamna putere, puterea de a le contracara. De aceea cred ca viitorul este al medicinei preventive."
Ultima "isprava" a lui Craig Venter, anuntata cu surle si trambite, este incercarea de a crea o bacterie sintetica, un organism nou, inexistent in natura. In pregatire, el a reusit sa transfere informatia genetica din nucleul unei bacterii intr-acela al unei surate strans inrudite: transplantul a functionat, bacteria-gazda (al carei nucleu fusese in prealabil extirpat) si-a insusit docila identitatea invadatorului, a inceput sa produca proteinele codificate in cromozomii de imprumut si sa le reproduca intocmai genele. Pasul urmator a constat in construirea in laborator a unui cromozom - adica in "a trece de la citire la scriere", conform declaratiei citate in deschiderea prezentului articol. Ramane de vazut daca si transplantul acestui cromozom sintetic intr-o bacterie va reusi, caci a confectiona o intreaga celula vie, cu complexul ei aparat si cu membrana cu tot, depaseste categoric pana si posibilitatile celui mai stralucit laborator de genetica de astazi. Ramane oricum intrebarea, deloc gratuita, a posibilelor consecinte, precum si a implicatiilor etice ale acestui joc, dezinvolt si nu tocmai responsabil, de-a geneza.
Munchen, 7 decembrie 2007
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
