Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la naştere şi 80 de ani de la dispariţia părintelui poeziei moderne Konstantinos Kavafis. Editura Omonia a reuşit o ispravă demnă de toată lauda: în colecţia Biblioteca de literatură neoelenă publică „Alfabetul poetic”*), tradus în 12 limbi şi ilustrat de pictorul Gh. I. Anghel. Un volum de excepţie care merită din plin prezentarea ca eveniment editorial.
Konstantinos Kavafis (1863-1933) a fost un poet născut în Alexandria (Egipt), care a scris în limba greacă. Născut din părinţi greci, a lucrat toată viaţa pe un post mediocru de funcţionar public din Alexandria. Opera sa, redusă cantitativ (aproximativ 200 de poezii în stil liric, intim, realist), este scrisă într-un amestec neobişnuit de greacă modernă şi greacă clasică. În prezent, Konstantinos Kavafis este considerat unul dintre cei mai reprezentativi poeţi greci din epoca modernă.
Editura Omonia a mai publicat Kavafis. În 2012, Omonia aniversa 20 de ani de activitate cu acelaşi autor cu care a debutat - Operele complete în două volume. Dar volumul de faţă este o apariţie insolită şi unică în peisajul kavafisticii. Este vorba despre o antologie cuprinzând 24 de poeme (câte unul pentru fiecare dintre cele 24 de litere ale alfabetului neogrec). Aceste poeme reprezintă tot atâţia paşi necesari pentru a putea intra în cosmosul poetic inventat de Kavafis. Selecţia s-a făcut astfel încât să ofere iubitorilor creaţiei sale, de pe orice meridian, intrarea în universul poliedric al viziunilor Alexandrinului şi al esenţelor tari ale Poeziei sale, să poată fi astfel urmărită, pas cu pas, însăşi gândirea poetică originară, precum şi evantaiul principalelor ei teme. Fiecare poem, reprodus în original, apare însoţit de 11 traduceri, pe grupuri reprezentative de limbi. Sunt prezente cele trei mari grupuri europene: romanic, germanic şi slav (reprezentat de limba rusă). Ca element de originalitate absolută, se cuvine semnalată traducerea creaţiei kavafice în limba latină. O ediţie europeană, prin selecţia instrumentului lingvistic de origine şi, din punct de vedere etno-geografic, al comunicării, Alfabetul poetic este, în fapt, o ediţie mondială, dacă se are în vedere că, dintre limbile alese, câteva (engleza, franceza, spaniola, portugheza) acoperă suprafaţa culturală a unor continente îndepărtate de Europa.
Editorii au făcut şi un experiment. Acela de a asculta vocea, timbrul unic al unui geniu poetic, răsfrânt(ă) în ecourile a diverse limbi, mai vechi, precum latina, sau mai noi. Un experiment, dar în acelaşi timp şi o experienţă.
Un pertinent studiu introductiv, semnat de profesorul Liviu Franga de la Universitatea din Bucureşti, traducătorul în latină al „alfabetului”, ca şi un epilog aparţinând profesorului canadian Jacques Bouchard de la Universitatea din Montréal, autor al versiunii franceze, oferă cititorului român reperele necesare pentru apropierea de personalitatea şi creaţia celui mai tradus, celui mai comentat, celui mai fascinant şi totodată şi celui mai enigmatic poet grec.
Versiunile celor 24 de poeme sunt însoţite de peste 100 de ilustraţii aparţinând pictorului Gheorghe I. Anghel. Concepţia grafică poartă semnătura Ancăi Anghel Coller.
Realizarea acestui album, în condiţii grafice care-l facă să aspire la titlul de cea mai frumoasă ediţie românească a unei opere greceşti, n-ar fi fost posibilă fără sprijinul entuziast al doamnei Ekaterini Sofianou, preşedinta Grupului de companii SofMedica, legată prin familie de Egipt şi de oraşul natal al poetului. De menţionat că doamna Ekaterini Sofianou este unul dintre cei mai energici promotori ai lui Kavafis şi, în general, ai literelor greceşti în România.
Născut în 1863 în Alexandria egipteană, Konstantinos P. Kavafis a devenit, prin cele 250 de poeme ale sale, cel mai mare poet grec al secolului XX. Un poet care aparţine astăzi, prin sutele de tălmăciri ale versurilor sale în zeci de limbi, patrimoniului literar universal. Prin cele opt ediţii apărute în România (dintre care şapte în ultimul deceniu iar două bilingve), ca şi prin prezenţa sa constantă în diversele antologii (primele poeme traduse apar în 1939, la Cluj) şi în presa românească a ultimei jumătăţi de veac, Kavafis (al cărui strămoş, Yannis Kavafis, era, pe la mijlocul secolului XVIII, dregător la Iaşi) şi-a dobândit, după expresia academicianului Dan Grigorescu, „drept de cetate” în cultura română.
O menţiune şi pentru traducători: G.H.Blanken – în neerlandeză, Rae Dalven – în engleză, Edmund Keely – în engleză, Philuip Sherrard – în engleză, Robert Elsie – în germană, Micahel Schroeder – în germană, Liviu Franga – în latină, Joan Ferrate – în catalană, Jacques Bouchard – în franceză, Paola Maria Minucci – în italiană, Joachim Manuel Magalhaes – în portugheză, Elena Lazăr – în română, Miguel Castillo Didier – în spaniolă, Roman Doubrovkin – în rusă, Sonia Iljinskaja – în rusă, Zunna Moric – în rusă, Eugenia Smagina – în rusă, Eugenij Solonovich – în rusă, Alexandr Velichanskij – în rusă.
*) Konstantinos P. Kavafis, Alfabetul poetic, Editura Omonia , 496 pag. Ediţie îngrijită de Elena Lazăr şi Liviu Franga. Studiu introductiv de Liviu Franga. Epilog de Jacques Bouchard. Cu ilustraţii din opera pictorului Gheorghe I. Anghel
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
