In timpul primilor doi regi ai Romaniei, functiona deja, de ceva vreme, in centrul Bucurestilor, pe strada Pitar Mos, Manastirea catolica Sfanta Maria, asa-numita "a maicilor engleze" sau "a domnisoarelor engleze".
Cladirea destinata ei exista si astazi si functioneaza ca si centru de documentare al Ministerului Sanatatii, dupa ce, in urma nationalizarii comuniste din anul 1948, a fost mai multi ani sediul unei scoli postliceale de asistente si asistenti sanitari. Fosta manastire este totodata martorul exceptional al unei intregi istorii a regalitatii Romaniei si a societatii de atunci. Arhiepiscopul romano-catolic de Bucuresti Raymund Netzhammer, aflat in scaun intre anii 1905 si 1924, stia ca lacasul fusese intemeiat pe la 1850, detinuse un rol social si spiritual deosebit in viata elitei Capitalei si, prin latura scolara foarte solicitata in tot timpul functionarii lui, avusese un efect formativ aparte pentru mai multe generatii de tinere din Bucuresti, pe o durata de aproape un secol.
Ca dintr-un stup de albine, Manastirea Sfanta Maria era rodul "roirii" de la jumatatea secolului al XIX-lea a Manastirii de la Nymphenburg, de langa Munchen.
Jurnalul despre care am mai scris in aceasta rubrica, datorat arhiepiscopului Raymund Netzhammer, consemneaza evenimente legate de manastire, in cele cca 1.500 de pagini ale celor doua volume aparute in romaneste in 2005, de peste 75 de ori (in jurnalul propriu-zis si in documente). Notez acest detaliu ca pe unul elocvent statistic pentru rolul foarte important al lacasului amintit.
Evenimentul cel mai adesea evocat in legatura cu manastirea este prezenta regilor - mai intai Carol si apoi Ferdinand - la slujbele duminicale si la cele importante de la Sf. Maria. Era totodata, in multe cazuri clar consemnate de arhiepiscop, prilejul, dupa liturghie, al unor discutii privind evenimente contemporane si politice la zi sau in perspectiva.
Cale de multi ani din acea epoca, de liturghie s-a ocupat cu mult sarg Josef D'Ester, conducator spiritual al lacasului, ajutat de cateva maici devoate si de mare talent. Adaugam aici ca marturie o consemnare din 1 martie 1908 a arhiepiscopului Raymund Nrtzhammer: "...fiecare ofranda festiva devine o opera de arta datorita pregatirilor minutioase si constiincioase care se practica aici cu sfintenie. Nici nu poti numi altfel decat o opera de arta festivitatea depunerii voturilor, la care am luat parte aici pe 16 ianuarie...".
S-au petrecut aici, in afara prezentelor regale, repetate regulat potrivit celor convenite in acea vreme, evenimente demne a fi consemnate istoric. Asa de pilda, vineri, 20 iunie 1913, dupa ce nota bucuria de a fi primit de la Constantin Moisil diploma de membru de onoare al Societatii Numismatice din Romania, acelasi Netzhammer consemna sarbatorirea la Sfanta Maria a 25 de ani de activitate a directorului acestei manastiri, D'Ester. Sarbatorirea se incheia "sub platanii inalti din curtea scolii".
Aproape o luna mai tarziu, la 18 iulie, Netzhammer sustinea in acelasi loc, in sala mare a manastirii, o conferinta publica despre calatoria sa recenta si despre congresul euharistic din insula Malta, insotindu-si expunerea cu harti, reproduceri si fotografii.
In acelasi an 1913, la 22 decembrie, Institutul de la Sfanta Maria a omagiat-o, la 70 de ani, pe regina Elisabeta (numita, cum se stie, si Carmen Sylva), cu o prezenta restransa. Aflam aceasta de la un martor direct, acelasi Netzhammer, care nota la acea data ca, exceptand-o pe doamna Zoe Sturdza, nimeni din afara nu a mai fost invitat. De remarcat asadar discretia unei astfel de festivitati regale.
Cu aproape un an mai tarziu, era sambata 10 octombrie 1914, venea stirea trista pe care am mai evocat-o cu alt prilej, a mortii regelui Carol I al Romaniei.
Una dintre personalitatile evident si sincer afectate de acea trecere spre alta lume a regelui a fost Josef D'Ester de la Sfanta Maria. De multi ani, spunea el, regele, cand era in Bucuresti, asista aproape in fiecare duminica la slujba si predica sa de la manastirea pe care o pastorea. Desigur, personalul manastirii a participat - era de altfel invitat - la funeraliile din 12 octombrie.
La 29 decembrie 1914, la rugamintea regelui Ferdinand, Raymund Netzhammer oficia o liturghie in aceeasi biserica a maicilor engleze, in memoria mamei sale, printesa Antoinette de Hohenzollern, decedata cu un an in urma. Erau prezenti, dupa cum consemneaza inaltul prelat, doar membrii familiei regale. Adica regele, regina, regina Elisabeta - vaduva a lui Carol, printul mostenitor Carol, printul Nicolae, printesele Elisabeta si Marioara. Dupa slujba, adunarea restransa din camera de primire a maicilor a fost, cum scrie martorul direct al acesteia, una ca si familiala, prin cunoasterea mai veche, reciproca si foarte apropiata.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
