Ziarul de Duminică

Merg pe un drum paralel cu Sfintii Parinti

06.04.2004, 00:00 75



Preotul Eugen Pentiuc este profesor asociat de limba ebraica la Holy Cross Greek School of Theology din Boston. Autor al mai multor lucrari teologice primite cu mare interes in Europa si in Statele Unite, eseist si prozator, parintele Pentiuc s-a aflat pentru o scurta perioada in Romania, ca invitat al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti. In teologia contemporana, Sfintia Sa este recunoscut drept descoperitorul unei limbi semitice stravechi, prezentata si analizata in lucrarea "Studies in the Emar Lexicon".





- Care este semnificatia acestei descoperiri?



- Initial, "Studies in the Emar Lexicon" a fost lucrarea mea de doctorat, sustinuta la Universitatea Harvard. Ulterior, am dezvoltat-o si am imbunatatit-o, deoarece nu era un studiu oarecare, compilator, ci avea un caracter absolut inedit: prin intermediul sau, semnalam descoperirea unui dialect al limbii akkadiene - limba moarta care nu a mai fost folosita in scris de mii de ani, limba legendei lui Ghilgames sau, spunem noi, limba vorbita de Patriarhul Abraham inainte de chemarea sa de catre Dumnezeu in Canaan. Limba akkadiana avea mai multe dialecte. Unul dintre acestea este dialectul emar. Numele vine de la o localitate din Siria Centrala, Emar (Maskene Qadime din actuala Sirie), unde, intre 1972 si 1976, au fost descoperite circa 2.000 de tablite de lut, datand din secolele XIV-XII i.Hr. Aceste tablite au fost scrise in limba akkadiana, o limba est-semitica, dar contin circa 700 de cuvinte de origine vest-semitica, inscriptionate in tablite de catre scribii care scriau in akkadiana, dar care foloseau ca limba proprie, de comunicare intre ei, o limba vest-semitica. Rezultatul a fost un amestec al limbii oficiale cu limba nativa a scribilor. Revenind la lucrarea mea "Studies in the Emar Lexicon", trebuie sa spun ca ea este un glosar analitic al acestor 700 de forme non-akkadiene. Eu le-am selectat din textul tablitelor, le-am dat o etimologie, le-am tradus si, in cele din urma, am elaborat o gramatica a dialectului. Practic, prin cercetarile mele am redescoperit un dialect despre care nu se mai stia nimic si am adus o contributie majora la intelegerea limbii ebraice; pentru ca, nu uitati, acei scribi traiau departe de Canaan, de Israel, la circa 100 de mile, intr-o perioada in care noi plasam Epoca Judecatorilor din Vechiul Testament. In consecinta, cuvintele respective ne spun acum, in secolul XXI, daca unii termeni din Biblie, care sunt foarte apropiati de ele, sunt termeni mai noi. In ultima instanta, ne ajuta la datarea unor carti din Vechiul Testament. Aceasta idee a fost pe larg subliniata in recenziile elogioase publicate in revistele de specialitate din Europa si din Statele Unite.



- Arheologie biblica. Iata o sintagma pe care comentatorii operei dvs. o utilizeaza atunci cand va analizeaza lucrarile, in special "Cartea Profetului Osea", aparuta si in limba romana, la Editura Albatros, in 2001. Va rog sa explicati acest termen.



- Ca metoda de analiza a textului biblic utilizata in cateva dintre lucrarile mele, arheologia biblica este o asociere intre exegeza clasica, de tip contextual, si interpretarea mai libera, spirituala a textului biblic, care, dupa parerea mea, este un text deschis. Pentru prima data am utilizat aceasta metoda in lucrarea A Patristic Commentary on Hosea, Boston, Massachusetts, Holly Cross Orthodox Press, 2000. Voi incerca sa ma explic. Desfasurata sub semnul sincretismului religios, viata profetului Osea este indeobste interpretata ca un mesaj divin. Osea are trei copii, carora le pune, la porunca lui Iahve, nume simbolice, sugerand relatia divinitatii cu Israel. Desfranata lui sotie, Gomel, isi paraseste sotul, dar e reprimita (tot ca o porunca) din si cu dragostea pentru poporul ales al lui Iahve. In simbolul repetatei logodne sta mesajul fundamental al cartii: Dumnezeu este iubire, iubirea lui nu cunoaste prejudecati. Scriind aceasta lucrare, practic am realizat trei operatiuni distincte: restabilirea versiunii autografe pe baza criticii textuale, traducerea textului si comentariul fiecarui verset in parte. Aceasta este arheologie biblica: reconstruirea mentala a fazelor care au precedat fixarea in scris a mesajului profetic.



- Ati publicat recent la Editura Cartea Romaneasca volumul de proza "Spaima de real". In ce masura subiectul religios, moralizator in esenta, poate deveni literatura?



- "Spaima de real" este un volum de proza/eseu situat la granita dintre literatura si religie, pe care l-as plasa in descendenta lucrarilor lui Mircea Eliade. Genul implica un mare risc, pe care am incercat si, cred, in buna masura, am reusit sa-l evit: riscul de a nu tine o dreapta cumpana intre informatia de ordin teologic si reconstructia realitatii dincolo de textul biblic. Teologul trebie sa ramana exact, concis, in vreme ce scriitorul are datoria de a fi incitant si de a-l plasa pe cititor, discret, in mediul imaginar al literaturii. Pastrarea acestui echilibru subtil intre religie si literatura a fost prima mea grija atunci cand am inceput sa scriu aceasta carte.



- Sunteti profesor asociat de limba ebraica la Holy Cross Greek School of Theology din Boston. Ce interes mai exista azi in Statele Unite, dar si in lumea intreaga, pentru studiul limbilor vechi? Aveti si studenti romani?



- As incepe cu a doua intrebare. Avem la Boston, in fiecare an, 5-7 studenti romani. Ei sunt studiosi si fac cinste bisericii si tarii. Am avut parte doar de cuvinte de lauda la adresa lor din partea conducerii Facultatii de Teologie Holy Cross. Cat priveste studierea limbilor vechi, acest interes continua sa existe (iar eu, fiind profesor de Vechiul Testament, ma refer la limbile semitice - ebraica, aramaica - si la greaca veche). Din pacate, acest interes nu este suficient incurajat la nivelul administratiei unor scoli teologice. Am observat chiar si la Bucuresti, la Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii, unde predau acum un curs optional intitulat "Iisus Hristos in limba ebraica", faptul ca aceasta limba a fost scoasa din programa de invatamant. Dupa parerea mea, este o mare greseala, caci a cunoaste limbile vechi atunci cand lucrezi cu textul biblic inseamna a deveni un om liber, inseamna sa ai instrumentele necesare de lucru. Cunosti ebraica, cunosti greaca, te poti duce la textul originar, la prima traducere, poti consulta Septuaginta, poti reconstrui textul autograf, primar. Daca nu ai aceste instrumente, ramai un simplu slujitor al profesorului tau sau al oricarui alt autor de comentarii, trebuie sa le dai crezare fara sa poti verifica nimic. Descatusarea intelectuala, academica, apare prin cunoasterea limbilor vechi.



- In momentul de fata lucrati la un alt studiu asteptat cu interes de lumea teologica...



- Cursul optional amintit anterior, "Iisus Hristos in limba ebraica", este nucleul viitoarei mele carti, "Jesus the Messiah in the Hebrew Bible", care, cu ajutorul lui Dumnezeu, va fi publicata in 2005 la Paulistpress, cea mai mare editura din Statele Unite. Aici incerc sa reconstruiesc textele mesianice ale Vechiului Testament, lucrand cu textul ebraic, dar si cu comentariile iudeilor la textul ebraic. Practic, incerc sa fac ceea ce au facut in trecut Sfintii Parinti, pornind de la textul grecesc si lucrand cu comentariile altor autori patristici. Eu merg pe un drum paralel cu ei si voi ajunge, sper, la acelasi rezultat, desi lucram cu doua obiecte de studiu diferite: eu cu textul ebraic, ei cu cel al Septuagintei. Cercetarile si investigatiile prelminare pe care le fac de 20 de ani imi dau aceasta certitudine.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO