Cavaler al Ordinului Victoria, posesor al unui castel in Scotia, daruit de insasi Regina, autor al tortului de la logodna lui Charles cu Diana, prieten bun al printului mostenitor, dar si bucatar agreat la Casa Alba de Clinton si Bush...
Biografia lui Robert Irvine suna, efectiv, uimitor! Drept urmare, Donald Trump il va angaja executive chef la al sau Taj Mahal Casino din Atlantic City, Home Shopping Network va brandui cu numele sau o gama de produse de bucatarie (cutite, mirodenii etc.), la TV se lanseaza emisiunea Dinner: Impossible (meniuri gatite in locatii precum baracile infanteriei marine sau hoteluri de gheata), iar investitorii incep sa stea la rand la usa lui, implorandu-l sa deschida un lant de restaurante. La un moment dat insa, filmul se rupe, iar proiectele sale se prabusesc asemenea unui castel din carti de joc. Pe www.ShortList.com, situatia este analizata neconcesiv: restaurantele supertrendy (Ooze & Schmooze) au depasit deadline-ul de lansare cu mai bine de trei luni, consultantul site-ului dedicat afacerii reclama datorii de mii bune de dolari, un alt consultant - imobiliar si de marketing - solicita plata unor comisioane de aproape 100.000 de dolari s.a.m.d. Reporterii incep sa investigheze cazul si, curand, descopera ca nu exista nici un "Sir Robert Irvine, Knight Commander of the Royal Victorian Order". Totul era o pura fictiune publicitara, inclusiv studiile de specialitate la Universitatea din Leeds. Ofiterul de presa de la Buckingham Palace infirma, si el, apartenenta lui Irvine la inaltul ordin nobiliar invocat. Food Network anuleaza contractul TV, eliminand pana si biografia personajului de pe site. Confuz, Irvine trimite un comunicat de presa, in care regreta "exagerarile" invocate in CV-ul sau...
Acesta nu este singurul caz, din ultimii ani, de facatura dusa la proportii mediatice incredibile. Am mai scris, in chiar aceasta rubrica, despre romanul "autobiografic" al lui James Frey - A Million Little Pieces, despre recuperarea sa din infernul drogurilor si al inchisorilor. Frey a sustinut, dupa ce a fost dat in vileag, ca era vorba doar despre un banal procedeu literar. Tot pe retorica fictiunii a dat vina si Misha Defonseca, autoarea bestsellerului A Memoire of the Holocaust Years. Autobiografia fetitei care, pentru a scapa de nazisti, strabate padurile Europei insotita de o turma de lupi (!) nu avea nici cea mai mica baza reala, autoarea nefiind evreica. La fel, Margaret B. Jones si-a trucat complet biografia, sustinand ca fusese copil adoptat de descendenta rasiala mixta, pe jumatate africana. In realitate, o chema Margaret Seltzer si crescuse in propria sa familie. Iar Tom Carew a sustinut ca Jihad! The Secret War of Afghanistan se baza pe propria sa experienta de agent secret britanic. In realitate, el picase la examenul de admitere in trupele speciale SAS.
...Ceea ce dovedeste, din nou, ca nu intotdeauna realitatea chiar bate fictiunea!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
