MISTERELE CUVINTELOR

Miciurin cel roşu şi Borlaug cel verde/ de Alexandru Ciolan

19 mai 2011 Ziarul Financiar

Rusul Ivan Vladimirovici Miciurin (1855-1935, foto 1) a fost lucrător feroviar sub regimul ţarist şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Uniunii Sovietice sub regimul bolşevic. A rămas în istorie ca mare încrucişător de peri cu plopi şi de răchite cu micşunele. A lăsat în urmă câteva vorbe de duh precum: "Ştiinţa poate fi într-adevăr reorganizată numai pe baza doctrinei lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin" sau "Nu putem aştepta binefacerile naturii, trebuie să i le smulgem". A fost decorat cu Ordinul Lenin iar oraşul în care a văzut lumina zilei îi poartă numele (Miciurinsk).

Americanul Norman Borlaug (1914-2009, foto 2) a încrucişat soiuri de grâu şi porumb şi a lăsat lumii câţiva hibrizi care au dublat sau chiar triplat producţiile la hectar şi, zice-se, au salvat de la moarte prin inaniţie un miliard de indieni şi pakistanezi, dar au distrus diversitatea biologică. A fost încununat cu Premiul Nobel pentru Pace în 1970 pentru că oferise lumii "o alternativă pentru pace şi pentru viaţă - revoluţia verde". Nu ştim ca numele lui să fie purtat de vreun orăşel sau de vreo ulicioară.

"Revoluţia verde" despre care se vorbea în motivaţia acordării Nobelului este prima (cronologic) dintre cele trei realităţi distincte desemnate de sintagmă. Aplicată pentru prima oară în Mexic, graţie finanţării cercetărilor de către fundaţia americană Rockefeller, politica voluntaristă de transformare a agriculturii într-o activitate de tip industrial (folosind seminţe selecţionate, mecanizarea, chimizarea, irigarea, iradierea) promitea cerul şi, mai ales, pământul. Mexicul îşi asigura, în 1951, grâul necesar pentru consum intern şi începea chiar să exporte, iar americanii, la rându-le, începeau să exporte, în anii '60, în Asia de Sud-Est modelul acesta de revoluţie agrară. India, printre cele mai sărace ţări ale lumii, trebuia să fie ajutată să scape de foametea endemică, ferind-o, totodată, de pericolul de a intra în sfera de influenţă sovietică. Fundaţia Ford a colaborat fructuos cu guvernul de la New Delhi, astfel că începând cu anul 1965 s-au introdus pe terenurile aride şi semi-aride din nordul şi nord-vestul ţării seminţe selecţionate, ogoarele au început să fie irigate şi fertilizate chimic. Lucrurile au mers din bine în mai bine, producţiile au crescut constant, dar visul cel frumos a fost spulberat în anii '90 de acumularea efectelor pe termen lung ale unor asemenea practici artificiale, nesănătoase de agricultură. Studii recente dovedesc secătuirea pânzei freatice, poluarea apelor, existenţa chimicalelor în alimente peste limitele admise. Revoluţia verde pentru care în 1970 se decerna Nobelul pentru Pace s-a dovedit a fi fost la fel de rea ca revoluţia roşie…

În a doua "revoluţie verde", cea a zilelor noastre, adjectivul cromatic din componenţa sintagmei este un sinonim pentru "ecologic" sau "ecologist": "Revoluţia verde creşte preţul gazelor. Guvernul britanic a decis, la sfârşitul săptămânii trecute, că şi cetăţenii trebuie să participe la efortul general impus de strategia renunţării la petrol. Revoluţia ecologică, a cărei necesitate a fost impusă atât de încălzirea globală, cât şi de creşterea neîncetată a preţului ţiţeiului, va fi suportată de fiecare locuitor prin mărirea facturilor la gaze cu 37 la sută" (adevarul.ro 30 VI 08).

Există, în sfârşit, o a treia "revoluţie verde", de data aceasta una politică (foto 3), aplicată mişcărilor de protest din 2009 şi 2010 din Iran: "Dacă s-ar dori neapărat proclamarea revoluţiei din Iran drept una «colorată», atunci culoarea ei ar fi una singură: cea verde, islamică" (ziare.com 21 VI 09).

Şi Miciurin cel roşu, şi Borlaug cel verde credeau că lumea e o plastilină pe care o pot modela după bunul lor plac. Deosebirea dintre ei este că Miciurin s-a crezut Dumnezeu în pepiniera proprie, pe când Borlaug şi-a întins lucrarea păguboasă peste toată lumea.

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.05.2011

 
Cuvinte cheie:
Minciurin
, Borlaug
, revoluţia verde
, ecologie
, Norman Borlaug
, Miciurin

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide