Dacă vrei să ajungi din Sălă la moară la Buteni cu carul tras debivoli, trebuia să porneşti cînd cocoşii se pregăteau să anunţe căse crapă de ziuă. Moş Petrion se încumeta la drum cu Joiana şiMura; chiar dacă l-ar fi prins noaptea tot avea unde să rămînă pînăla ziuă. Cînd ajungea în dreptul casei lui Pisău cobora din car,desfăcea lanţul de la şireglă şi-l trecea peste spiţa roţii dinspate. Împiedeca roata să poată coborî Dealul Bicii fără caanimalele să se forţeze cu greutatea carului. Ajuns înspre pod laPodorele, desfăcea roata împiedecată şi pornea cu zor pînă spreMoara lui Luţu din Prăjeşti. La canton dădea animalelor o găleatăcu apă şi cîte un braţ de iarbă. Se adăpau pe rînd. Se apropia degardul de păducei şi se uşura. Începea să se facă ziuă. Trenuţul deMoneasa nu se auzea încă. Urca în car şi pornea mai departe. Dupăpodul peste Valea Deznei se apropiau de drumul mare către Deniş. Setrezeau păsările zburînd zvîcnit către plopii de pe margineadrumului, apoi către cîmpul semănat cu grîu, oprindu-se în vreunpăr pădureţ.
Moţăia în car după ce o cotise către Buteni pe drumul dreptlăsînd în urmă piaţul din Deniş. Trenuleţul de Moneasa transportalemnele din pădurile dinspre Izoi. Erau lemne frumoase, de fag darşi de brad de pe Valea Zugăului. În tinereţe lucrase şi la pădure.După ce adunau recolta de pe cîmp mergeau să lucreze la pădure.Stînjenarii doborau lemnele cu fierestraiele. Lemnul era curăţat decrengi, fasonat la dimensiuni, apoi adunat pentru transport pecalea ferată. Cînd cădea prima zăpadă pămînturile erau dejacurăţate şi arate. Cum ieşea din Deniş şi trecea linia ferată, seuita cu jind la pămînturile bogate şi drepte ale deniştenilor.Marginile drumului erau străjuite de duzi groşi şi rămuroşi. Era ovreme cînd tot felul de oameni adunau în saci frunze de dud. Eraucrescătorii de viermi de mătase.
Valea Crişului Alb sosea peste ţarini lată şi sclipicioasădintre frunzişurile arinilor şi ale sălciilor. Avea spume pemargini. La mina din Brad spălau aurul cu apele Crişului, deaceea-i ziceau Alb. Mai avea doi fraţi: Crişul Negru ce trece prinTinca şi Crişul Repede ce trece prin Oradea Mare. Cele trei ape seunesc undeva în Ţara Ungurească, apoi se varsă în Tisa şi de acoloîn Dunăre. Cum s-ar zice vin iar la noi acasă. Moş Petrion ajungeala podul de peste Criş ziua, alteori după-masă. De acolo putea fizărită clădirea morii. Cum se apropia de moară stoluri de păsăriveneau către ţarini, altele planau către cer. Doar ele ce maispărgeau muţenia ţinuturilor zărăndane. Mai oprea carul, se dădeajoc de pe saci, făcea cîţiva paşi înaintea lor, vorbea cu ele, leîndemna la drum.
Ajuns în curtea morii, desprinde bivolii din jug şi-i leagă deloitra carului. Le aşează un braţ de fîn, să rumege în voie, iasacii în spate, cîte unul, şi-i lasă lîngă cîntar. Pregăteşte alţisaci pentru făină.
Urcă la etaj, acasă la fiu-său. Nora pregăteşte întorsuri cucartofi, are în faţă şi un pahar cu vinars. Coboară la animale, îşiface de lucru pînă ce-i vine rîndul la măcinat. Oameni de pe toatesatele: Chisindia, Berinderi, Joia Mare, Deniş... Spre seară, cucarul plin de saci cu făină, se îndreaptă spre casă. Cum trecepodul pietruit de peste Criş, parcă se simte mai acasă. Crişulcurge înspumat. Animalele sînt odihnite, înaintează cu tragere deinimă. Printre duzii de pe marginea drumului, simte că vîntulprinde puteri, urmează valea Crişului şi-l lasă pe moş în pace.Începe să se întunece dar este deja în Strîmtură, pe lîngă ValeaDeznei. Stă parcă în loc valea asta, nu e grăbită ca şi Crişul. Seîntinde pe spate cu faţa la cer peste sacii cu făină, parcă-i maitrece oboseala. Zece kilometri încolo şi zece înapoi. Nu e puţinlucru cu doi bivoli. Urcă Dealul Bicii încurajînd bivolii. Coboarăşi merge înaintea lor. Tarhatul este greu, să nu se sperie de cevasălbăticiune. Ţipenie de om. E noapte bine cînd intră în curteacasei. Îl aşteaptă baba Riuca, veselă că s-a întors cu bine. Mîinepoate deja pregăti scoverzi, langoşe, întorsuri, pîine de casăalbă. Să încerce făina albă de la moroacă. Desprinde bivolii de lajug. Intră singuri în grajd. Nici nu mai descarcă sacii, îi lasă încar pînă mîine. E prea obosit.
Moara din Prăjeşti face şi ea făină, dar nu aşa de albă camoroaca. N-are pietre de moară aşa de moderne şi nici sitele nusînt aşa de fine ca la Buteni. Moara austriacă este de neîntrecut.Moara lui Luţu e bună de-acum pentru făina de mălai, de orz şiovăs.
La moară a auzit oamenii povestind că în ţară în unele locurisătenii îşi unesc pămînturile şi le lucrează împreună. Adică seformează gospodării agricole. Cine nu vrea să se înscrie estelămurit. Altfel pierde toate drepturile şi-i cresc dările cătrestat. Nu-i vine să creadă că va trebui să dea pămîntul la colectiv,poate prin alte părţi pe unde este pămînt mai roditor. Ce să scoatăei cu tractoarele de pe dealurile din Sălă? Nici nu pot urca cutractoarele pe dealurile noastre. La noi nu-i Rusia. Umblase maimult în părţile vestice, în pusta maghiară şi către Banat şi Bihor,acolo era pămîntul drept, acolo să facă ei colhoz.... Ce dacă scriela Bucureşti în ziare că în Bărăgan şi Ialomiţa s-a recoltat atîtaşi atîta... Acolo-s altfel de pămînturi. Ei nici porcul nu-lîngraşă ca la noi, au o purcică de 60 de kilograme pe care o taiela Crăciun.
Pe lîngă zidul morii, dincolo de apa ce cade către turbină, estelocul unde se adună rumeguşul de la gater. Era rumeguş vechi,dacă-l scormoneai dădeai de straturi calde. Dorin se juca înrumeguş cum alţi copii se jucau în nisip.
Cobora în curtea morii la atelierul mecanic, cei din sat mergeauacasă, alţii dormeau acolo, în incinta morii. Seara stăteau depază, aprindeau un bec mare şi strălucitor deasupra uşii, unde erauo masă, cîteva scaune şi un pat pentru cel care era de serviciu. Pedrum se auzeau căruţe şi maşini sfîrîind în liniştea nopţii. Apeleplescăind ale Crişului se auzeau numai cînd era timp ploios.Rămînea cu ucenicii la pîndă în întuneric pînă cînd venea mamă-sasă-l ducă la culcare. Era smolit pe mîini de cum meşterise lamaşinile aflate la reparat. Îi punea apă călduţă în lavoar, unde-şibălăcea mîinile înroşite de ea.
Fragment din romanul Pagina degardă
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
