Ziarul de Duminică

Nod de cale culturala

13.07.2007, 22:39 18

Intalnirile cu scriitorii la Iasi nu se deosebesc de intalnirile cu scriitorii din tot restul tarii, cu exceptia Bucurestiului, unde lucrurile ies, din cand in cand, din tipicul lor tern.

Se intampla de exemplu, la Bucuresti, ca Ioan T. Morar sa coboare la miez de noapte dintr-un avion care-l aduce din Noua Caledonie si sa-si lanseze Cartea de la capatul lumii chiar acolo, pe aeroport, printre pasageri si taximetristi. Se mai intampla, apoi, tot la Bucuresti, targuri de carte importante, in care lansarile, cu putin noroc si cu un strop de pricepere din partea editorilor, capata aspect de sarbatoare. Intalnirile cu scriitorii la Iasi insa - revin - se consuma in special tot cu prilejul unor lansari. Si aduna de obicei prieteni ai autorului, colegi de birou sau de redactii, plus cativa membri ai familiei.
Avand in vedere starea de fapt mai sus descrisa, n-ar fi trebuit, in principiu, sa regret ca n-am participat, fiind taman in Bucuresti in acea perioada, la vizita (cu lecturi publice in cateva cluburi si cafenele) pe care au facut-o in Iasi, in prima parte a lunii iunie, in cadrul Festivalului de Literatura "European Borderlands", 14 scriitori: Mircea Dinescu, Nichita Danilov si Filip Florian (Romania), Iulian Ciocan, Dumitru Crudu, Nicoleta Esinencu si Vasile Garnet (Republica Moldova), Ilma Rakusa (Elvetia), Attila Bartis si Gyorgy Dragoman (Ungaria), Alek Popov (Bulgaria), Tanya Malyarchuk (Ucraina), Julia Schoch si Monika Rinck (Germania). Cum ecourile in presa, prea putine, e drept, si-au facut totusi datoria de a-i informa pe cei interesati de eveniment si cum, mai cu seama, am afirmat deja ca, din motive obiective, nu m-am numarat printre cei aflati in public, n-am sa reiau prea multe date tehnice. N-am sa vorbesc nici despre atmosfera, nici despre entuziasmul publicului, nici despre reactiile scriitorilor - desi, la drept vorbind, am fost conectat, datorita telefonului mobil, la toate cele de mai sus. Cert este faptul ca, spre deosebire de orice alt eveniment literar, "European Borderlands" mi-a oferit totusi destule motive sa-mi regret programul care m-a obligat sa absentez, tocmai in perioada respectiva (9-10 iunie), din Iasi.
Desfasurat in anul acesta, la a doua editie, pe ruta Bucuresti-Iasi-Chisinau, festivalul sustinut financiar de Allianz Kulturstiftung si organizat de Literarisches Colloquium Berlin si, pe partea locala, de Centrul Cultural German din Iasi pare a-si fi gasit un nod de cale est-europeana in orasul care nu si-a mai lustruit de mult renumele de capitala a culturii. Si asta nu numai prin situarea Iasiului foarte aproape sau relativ aproape de doua frontiere est-europene, ci si prin faptul ca a oferit, din cate am aflat, atat de la scriitorii participanti, cat si de la alti oameni interesati de fenomenul cultural, o deschidere absolut onesta pentru acest tip de manifestari. Una concretizata, spre un prim exemplu, prin publicarea viitoare la Editura Polirom a doi dintre scriitorii straini participanti la Festival, anume Attila Bartis si Gyorgy Dragoman, precum si a scriitorului moldovean Iulian Ciocan, pe langa cei care deja au carti aparute la aceeasi editura: Nichita Danilov, Filip Florian sau Vasile Garnet. Dar si, ca sa continui exemplele, printr-un acord de principiu care ar putea permanentiza Iasiul ca una dintre locatiile principale ale Festivalului. A treia editie a European Borderlands, de pilda, preconizata a se desfasura in primavara anului 2008, are deja parteneri ieseni si vizeaza deschiderea si spre alte spatii culturale decat literatura.
N-as fi ales, poate, ca subiect acest eveniment daca n-as fi facut o paralela cu o manifestare culturala la care am participat, in urma cu doua luni, in Elvetia, alaturi de scriitorii Cecilia Stefanescu, Filip Florian, Florin Lazarescu, Dan Lungu si de editorul Silviu Lupescu, de partea romana, precum si de scriitorii Sylvia Choleva si Georgi Tenev si de editorul Dimitar Kambourov, din partea Bulgariei. Invitatia respectiva a venit din partea Departamentului de literatura al Fundatiei PRO HELVETIA din Zurich si a Programului Cultural Elvetian in Romania, iar actiunea a constat, printre altele, intr-o serie de lecturi in Zurich, Basel si Berna. N-am avut parte acolo de un public mult diferit de cel roman, n-au existat nici intalniri cu scriitorii care sa iasa in evidenta printr-o inventivitate iesita din comun. Insa, in mod cert, am gasit acolo exact acel public de care un scriitor are nevoie, exact acei oameni direct interesati de fenomenul literar, si nu de foloase de alta natura care se pot trage de pe urma lui, exact acea atmosfera care sa te faca sa-ti doresti sa revii, sa dialoghezi, sa cunosti.
Prin "European Borderlands", prin ceea ce a fost si prin ceea ce pare a fi in continuare, am senzatia ca macar acelasi lucru se poate obtine si in Romania. Un schimb, sa-l numesc asa, reciproc avantajos intre scriitori din diferite tari europene si un potential public al lor. Iar daca acest lucru se poate intampla si intr-un Iasi pe care n-am gasit suficiente motive, pana acum, sa-l privesc si din perspectiva asta, cred ca momentul trebuie marcat. Fie si printr-un articol care, deocamdata, nu poate oferi mai mult decat o serie de observatii convertibile in sperante.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO