Critic literar, cronicar si colaborator in paginile mai multor publicatii culturale, autor al unor carti printre care "Proza romaneasca a anilor '90", "Nostalgia Europei. Volum in onoarea lui Alexandru Paleologu" (scris impreuna cu Cristian Badilita) sau "Platon pe Internet", Tudorel Urian este in prezent consilier personal al ministrului Culturii si Cultelor pe relatia cu mass media si cultura scrisa.
- Ministerul pe care il reprezentati functioneaza de cateva luni intr-o formula de la care se asteapta mult. Ce e nou in politica lui in privinta culturii scrise?
- In domeniul culturii scrise, se poate vorbi de o mica revolutie in cadrul ministerului. Principalele atributii in acest domeniu vor fi externalizate. Subventiile (comenzi de stat si achizitii de carte si de publicatii) vor fi administrate de Fondul Cultural National, care va deveni activ la 30 iunie 2005. Targurile internationale de carte vor fi organizate de asociatiile de editori. Targul de la Ierusalim a fost organizat de APLER, cel de la Paris este dat in grija AER. Speram ca, prin implicarea unor profesionisti recunoscuti in domeniu, sa reducem numarul de contestatii care insotesc in mod traditional aceste activitati, iar eficienta si, de ce sa nu o spunem, credibilitatea atiunilor noastre sa creasca.
-Care e prima si cea mai urgenta dintre masurile pe care Ministerul Culturii in noua sa formula a trebuit sa le aplice sau urmeaza sa o fava in materie de carte?
- Cel mai urgent proiect este campania de promovare a lecturii. Vedem cu totii cum, pe zi ce trece, lectura pierde teren in fata televiziunii, a universului multimedia, a meciurilor de fotbal si a formelor de divertisment nu intotdeauna foarte onorabile. Este clar ca trebuie facut ceva pentru a stopa evidentul declin al cartii. in luna aprilie, vom demara un foarte agresiv (in sensul bun al termenului) program de promovare a lecturii. El se va numi "Prin lectura la cultura" si va fi o constructie sinergica: central/local, public/privat, cu o participare semnificativa a mass-media si a societatii civile. Alte proiecte ale noastre vizeaza finalizarea lucrarilor la noul sediu al Bibliotecii Nationale si realizarea, cu ajutorul Bancii Mondiale, a unei retele care sa lege electronic 300 de biblioteci din tara, astfel incat clientii acestora sa aiba acces, in timp real, la toate informatiile si fondul de carte disponibile online.
- Va finanta ministerul, in continuare, cartea si revistele?
- Categoric, da! incepand cu data de 30 iunie 2005, banii vor fi alocati prin Fondul Cultural National. Pana atunci, ramane in vigoare vechiul sistem. Editurile trebuie sa isi depuna ofertele la biroul Cultura scrisa, lectura publica din cadrul ministerului. O idee vehiculata la intalnirile noastre cu editorii a fost aceea de a se aloca o suma mai mare pentru achizitii, in detrimentul comenzilor de stat. Nu am luat inca o decizie in acest sens, dar cu siguranta vom privilegia solutiile care sunt in avantajul cititorului (principala noastra prioritate) si al autorului. Profitul editurilor ne intereseaza mai putin.
- Ce este, de fapt, Fondul Cultural National?
- Fondul Cultural National a fost infiintat prin OG 10/2005. Este o institutie publica avand personalitate juridica si este constituit din surse extrabugetare, gestionate in regim extrabugetar de Ministerul Culturii si Cultelor. Atributiile sale vizeaza colectarea sumelor in vederea finantarii nerambursabile a programelor, proiectelor si actiunilor culturale. Activitatea Fondului Cultural National va fi coordonata de un Consiliu alcatuit din 11 membri. Sapte dintre acestia vor fi desemnati de ministrul Culturii, la sugestia operatorilor culturali. Ei trebuie sa reprezinte toate domeniile culturii. Acest Consiliu va numi comisiile specializate care vor selecta programele, proiectele si actiunile culturale ce vor beneficia de sustinere financiara din partea Fondului. Selectia nu va fi simpla, pentru ca membrii viitoarelor comisii trebuie sa fie specialisti incontestabili ai domeniilor respective, care, in plus, nu trebuie sa se afle in conflict de interese. Pentru a da un exemplu la indemana, cei care se vor afla in comisiile pentru comenzile de stat si achizitiile de carte nu vor avea voie sa figureze, pe perioada mandatului si un an dupa expirarea acestuia, in planul vreuneia dintre editurile care solicita bani de la Fond. Or, sa gasesti un specialist incontestabil al domeniului care sa nu publice nici o carte vreme de doi ani e cam greu.
- Bibliotecile publice din tara au nevoie de infuzie de carte romaneasca. Pe ce cai isi propune MCC sa satisfaca aceasta nevoie reala de carte?
- Exista la nivelul ministerului cateva directii strategice in domeniul achizitiilor. O buna parte din fondurile alocate cartii vor fi directionate spre reeditarea clasicilor si spre debuturi. In felul acesta intentionam sa protejam memoria culturala, dar si sa aducem in atentia cititorilor literatura actuala, cu temele si formulele artistice specifice vremii noastre. Teoretic, aceasta ar trebui sa duca la un echilibru intre traditie si inovatie si la o deschidere suficient de larga incat sa multumeasca toate gusturile.
- Doamna ministru Mona Musca a anuntat la inceputul lui martie ca va "externaliza" participarea Romaniei la marile targuri internationale de carte, ministerul ocupandu-se exclusiv de finantare si cedand calitatea de organizatori editorilor si asociatiilor de editori. Cu ce scop s-a luat aceasta masura?
- Stiti la fel de bine ca mine ca nu a fost participare romaneasca la vreun targ international de carte care sa nu se fi incheiat cu un scandal public. Ba cartile nu au fost bine alese, ba standurile nu aratau grozav, ba paharele de plastic umplute cu vin sau tuica ne stricau prestanta intelectuala. Cred ca este mult mai bine ca, in locul unor functionari din minister, de aceste lucruri sa se ocupe cei care se pricep. Au competenta necesara si, cu siguranta, au si ambitia de a nu se face de ras defavorizand fara temei pe unii sau pe altii. Merita sa incercam. Daca nu va fi bine, vom cauta alte solutii.
- In ce priveste scriitorii de limba romana din diaspora, ce politica va adopta Ministerul Culturii si Cultelor?
- Nu avem o politica speciala fata de ei. Au exact aceleasi sanse ca scriitorii din tara. Singurul lucru care conteaza este valoarea scrisului lor. Daca sunt valorosi, vor gasi fara probleme edituri interesate sa le scoata cartile. Daca scrisul lor nu are valoare, simplul fapt ca au domiciliul intr-o alta tara nu poate fi un argument de luat in seama pentru a fi publicati in Romania, pe banii contribuabilului. Pe noi ne intereseaza altceva, si anume ca scriitorii din Romania sa fie cunoscuti in afara tarii. De aceea, cea de-a treia directie strategica in domeniul subventiei de carte va fi incurajarea traducerilor din limba romana in alte limbi. Exista niste programe europene in domeniu, pe care le vom dubla cu un sprijin financiar din partea ministerului, pentru ca cele mai valoroase carti din literatura romana actuala sa fie traduse in alte limbi, de catre nativi ai limbii respective. Polonia practica de multa vreme acest sistem, iar rezultatele sunt spectaculoase. Totul este ca selectia cartilor care urmeaza sa fie traduse sa se faca atent. Este posibil ca gustul publicului din Italia sa nu fie acelasi cu al publicului din Israel sau din Suedia. Trebuie sa gasim produsele care se adapteaza cel mai bine cerintelor pietei din tara respectiva.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
