Ziarul de Duminică

O muzica celesta si inventatorul ei

O muzica celesta si inventatorul ei
23.11.2007, 19:03 232

Sta dreapta in fata pupitrului, cu bratele ridicate intr-un gest hieratic, ca un dirijor asteptand ca in sala sa se faca liniste deplina. Atata doar ca pe scena nu se afla o orchestra, nici vreun instrumentist, nimic in afara unui pupitru ciudat, din care ies doua bare metalice, una verticala si cealalta alcatuind un soi de bucla in plan orizontal. Incepe sa-si miste lent mainile si, ca la comanda, de undeva din eter prinde a se auzi o muzica siderala, trezind reverberatii stranii.

Pupitrul este, de fapt, un instrument muzical, numit cand theremin sau thereminvox, dupa inventatorul sau, cand eterofon, din pricina sunetelor celeste pe care le produce. Bazat pe efectul de interferenta a campurilor electromagnetice, el este primul instrument muzical care functioneaza fara o interactiune mecanica cu corpul solistului.
Viata inventatorului sau, Lev Sergheievici Termen (1896-1993), e un adevarat roman, si nu numai pentru ca a insotit secolul XX de la un capat la altul. Nascut la Sankt Petersburg, absolva in orasul natal conservatorul si facultatea de fizica, dupa care conduce, din 1919, institutul tehnic din localitate. Aici are el, inca de la inceput, ideea de a combina cele doua pasiuni ale sale, muzica si fizica, iar primul rezultat este inventia ciudatului instrument care mai fascineaza si astazi, dar care la acea vreme (ne aflam in anul 1920) starneste senzatie. Rusia Sovietica, aflata in plin razboi civil si confruntata cu teroarea bolsevica, gazduieste totodata - in mod paradoxal - experimente artistice temerare, iar preocuparea pentru tehnica si, in special, pentru electricitate ("comunism plus socialism egal electrificare"), e la ordinea zilei. In anul 1922 are loc la Moscova o mare demonstratie publica cu eterofonul, dupa care Lenin insusi doreste sa-i fie prezentat instrumentul si tine chiar sa invete a-l manui.
Termen perfectioneaza in anii '20 procedeul de transmitere a imaginilor la distanta, permitand dublarea numarului de linii si, pe aceasta baza, o imagine mai clara. Rezultatele sale de pionier al televiziunii raman insa secrete, fiind folosite de politia politica pentru supravegherea suspectilor. Apoi, in 1927, pentru a ilustra "marile realizari" ale regimului comunist, inventatorul este trimis in turneu in strainatate, unde vrajeste publicul cu nemaipomenitul instrument muzical. El se stabileste in 1928 la New York, isi americanizeaza numele, zicandu-si Leon Theremin, isi patenteaza "harfa" electronica (numita de-acum theremin) si vinde licenta catre Radio Corporation of America. Dupa zece ani, in 1938, dispare subit, fapt pe seama caruia circula si azi diverse ipoteze: ba ca s-ar fi intors de buna voie, pentru a-si sluji patria in pericol - caci razboiul bate la usa; ba ca ar fi fost rapit (sau constrans sa se repatrieze) de NKVD, ceea ce pare mai probabil; ba ca ar fi parasit SUA de teama sa nu intre in conflict cu inspectia financiara. Cert este ca, desi in Occident s-a crezut mai apoi ca ar fi murit, el isi reia existenta in Rusia, unde este arestat, condamnat pentru "propaganda antisovietica", trimis in Gulag si, ceva mai tarziu, adus la Moscova. Inchis impreuna cu alti oameni de stiinta de renume (printre care faimosul constructor de avioane Tupolev) intr-un soi de puscarie academica, e pus aici in fruntea unui laborator si isi continua munca de cercetare.
Marea lui realizare din acei ani este minusculul microfon care intercepteaza si transmite la distanta convorbiri fara stirea celor in cauza, un dar providential pentru oamenii lui Beria, pentru care i se acorda - in ciuda statutului sau de detinut - Premiul Stalin, clasa I. (O istorie picanta: o placheta de lemn cu stema SUA, daruita in cadru festiv la 4 august 1945 de o delegatie de pionieri ambasadorului american la Moscova, avea ascunsa in interior un asemenea microfon, care a ramas in functiune, la sediul ambasadei, pana in 1952, cand a fost descoperit din intamplare.) Genialul inventator e atat de multumit de conditiile de munca din inchisoare, incat, atunci cand i se ofera sa fie pus in libertate, prefera sa ramana acolo si sa lucreze mai departe pentru serviciul secret.
In 1963 isi reia totusi viata "normala" si este numit sef al sectiei de cercetari acustice la Conservatorul din Moscova, unde construieste o serie de instrumente bazate pe acelasi efect: theremine, violoncele electronice, terpsitonuri. Aici il "descopera" un ziarist american, dar cand articolul cu pricina apare, starnind valva (cum ziceam, in Statele Unite se credea ca e mort), directorul il concediaza si ii distruge instrumentele, spunand ca lumea n-are nevoie de muzica electronica si ca electricitatea e buna doar... pentru a-i executa pe tradatori pe scaunul electric.
In anii '70, Theremin reuseste, printre altele, sa-si invete nepoata, Lidia Kavina, pe atunci de noua ani, sa cante cu brio la theremin - astazi ea este interpreta cea mai apreciata pe plan mondial (o puteti asculta pe internet, interpretand Clar de luna de Debussy, la adresa: http://www.youtube.com/watch?vaXn4TgYkqdi8). Ar mai fi de spus ca muzica electronica, al carei parinte necontestat este L.S. Termen (Robert Moog, inventatorul synthesiser-ului si al keyboard-ului, a inceput prin a produce theremine), i-a preocupat si continua sa-i preocupe pe multi compozitori si instrumentisti, ca joaca un rol de frunte in muzica de film (mai ales in filmele de science-fiction) si in cea experimentala.
In fine, poate ciudatenia cea mai mare a intregii istorii este indarjirea cu care, in ciuda anilor de gulag, a repetatelor refuzuri si a varstei tot mai inaintate, acest "Faust sovietic", cum a fost numit de biograful sau Bulat Galeiev, a insistat sa fie primit in randurile partidului comunist.
Pana la urma, cererii lui i s-a dat curs - in 1990, cu putin timp inainte ca partidul sa se autodizolve si cu trei ani inainte ca proaspatul bolsevic sa fi inchis pentru totdeauna ochii; i-ar mai fi lipsit doar trei ani ca sa bata centenarul.
De ce acest spirit eretic a simtit "chemarea partidului", in pofida silniciilor indurate, ramane un ultim mister, pe care el l-a luat cu sine in mormant.
Munchen, 21 septembrie 2007

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO