Sub coordonarea lui Giovanni Filoramo a aparut in Italia si incepe sa apara si in traducere romaneasca (la Editura Polirom, deocamdata doar primul volum, Religiile antice) o monumentala istorie a religiilor. Talmacirea apartine doamnelor Smaranda Scriitoru si Cornelia Dumitru.
Nascut in 1945, Giovanni Filoramo este profesor de istoria crestinismului la Facultatea de litere a Universitatii din Torino. La aceasta Istorie a religiilor - cel putin la acest prim volum - ii are colaboratori pe: Luigi Cagni, de la Institutul Universitar Oriental din Napoli; Enrico Campanile, de la Universitatea din Pisa; Hubert Cancik, de la Universitatea din Tubingen; Sergio Donadoni, de la Universitatea "La Sapienza" din Roma; Francesco Fedele, de la Universitatea "Federico II" din Napoli; Gherardo Gnoli, de la Universitatea "La Sapienza" din Roma; Franca Pecchioli Daddi, de la Universitatea din Florenta; Anna Maria Polvani, de la Universitatea din Florenta; Paolo Scarpi, de la Universitatea din Padova; Giulia Sfameni Gasparro, de la Universitatea din Messina; Mario Torelli, de la Universitatea din Perugia; Paolo Xella, de la Universitatea din Tubingen.
Toti autorii pleaca de la ideea ca orice istorie a religiilor este "un produs al timpului sau, caruia ii reflecta, alaturi de limite si slabiciuni, exigentele si cunostintele". Avand a alege intre a expune diferitele religii in mod riguros sub aspect cronologic si, pe de alta parte, a promova o imagine a intregului care sa evidentieze elementele de continuitate si permanenta, autorii au decis pentru al doilea criteriu.
"In ceea ce priveste firul rosu care leaga prezentarea diferitelor traditii, am preferat sa recurgem la ordinea consacrata, ce porneste de la prezentarea datelor pe care le detinem privind preistoria, parcurge intregul tablou al religiilor antice (vol.I), abordeaza cele trei religii abrahamice - iudaismul, crestinismul, islamul - (vol. II si III), pentru a trece apoi la tratarea religiilor Extremului Orient (vol. IV) si, in final, a religiilor popoarelor sub aspect etnologic (vol. V). Acesta este, in mod cert, un punct de vedere cristianocentric, care prezinta, stim bine, riscul de a privilegia materialul iudeo-crestin, subordonandu-i la prima vedere materialul islamic ce poate fi redus doar partial la aceasta matrice; o prezentare care, de altfel, se justifica prin convingerea ca doar asumarea constienta a acestui punct de vedere este posibila si are astazi un sens; o prezentare a istoriei religiilor care nu se vrea doar un colaj de profiluri istorice, ci o invitatie la regandirea lucrurilor, in functie de si pornind de la acel factor istorico-religios care s-a dovedit atat de hotarator in istoria Occidentului, si anume raportul acestei traditii aparte cu celelalte traditii religioase, in locurile in care, dupa cum dovedeste cazul noilor miscari religioase la nivel etnic, tratate in ultimul volum, acest raport a devenit fapt istoric concret. Este vorba, de altfel, despre o alegere care nu inseamna inchidere si nici nu determina excluderi, cu atat mai mult cu cat alaturi de traditia iudeo-crestina exista un volum dedicat religiilor Extremului Orient, mai ales hinduismului si budismului, impreuna cu ramificatiile lor complexe si manifestarilor lor istorice, iar un alt volum este dedicat atat religiilor popoarelor la nivel etnologic, cat si situatiei religioase actuale, care pare sa se sustraga unei lecturi cristianocentrice. In sfarsit, un statut aparte il au religiile dualiste - gnoza, manihesimul si destinul lor medieval -, pe care am decis sa le izolam dupa un criteriu tipologic, avand in vedere importanta lor deosebita (ele se gasesc in volumul al treilea doar din motive editoriale), si religiile din America precolumbiana, plasate din motive similare in ultimul volum, si nu in primul."
In acest prim volum sunt abordate religiile din perioada preistorica, cele din Orientul Mijlociu (Egipt, Mesopotamia, Anatolia, Siria si Palestina), religiile lumii clasice (din epoca minoico-miceniana, ale grecilor, etruscilor si romanilor), ale lumii elenistice, religiile Iranului antic, Zoroastru si religia zoroastriana; sunt prezentate, de asemenea, religiile din Europa Antica ale indoeuropenilor, baltilor, slavilor, celtilor si populatiilor germanice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
