Deschiderea Bookfest-ului, replica suta la suta privata la Bookarest poate fi un bun moment de reflectie asupra cartii romanesti ca obiect comercial, dar mai ales ca depozitar al limbii si spiritualitatii romanesti. Potrivit unor analize de piata, doar un milion si jumatate din cele 22 de milioane de cetateni ai Romaniei citesc. Citesc aproximativ o carte pe luna, in cazul cel mai bun, pana la o carte la trei luni. Imi inchipui ca intre aceste carti sunt incluse si manualele scolare, un fel de lectura obligatorie. Tot asa, imi inchipui ca media de varsta a acestui milion si jumatate de cititori este destul de ridicata, oamenii fiind, in general, captivii deprinderilor. Pe aceste inchipuiri sta bine asezata o realitate destul de ingrijoratoare pentru viitorul Romaniei ca stat.
Se stie ca exista cateva motive, validate istoric, care justifica existenta unui stat, mai cu seama al unuia unitar si national, asa cum scrie in Constitutia Romaniei. Intre aceste motive se numara cel al interesului de piata economica comuna a zonelor care alcatuiesc statul, cel al interesului de aparare, cel al comunitatii lingvistice si culturale. Nu este cazul sa aprofundam cercetarea fenomenului de golire de continut a unora dintre aceste motive in momentul in care Romania face sau va face parte din organizatii supranationale cum sunt NATO si Uniunea Europeana. Asupra comunitatii lingvistice si culturale va trebui sa adastam nitel. In istoria sa poporul roman a fost supus la destule imixtiuni imperiale, teritoriul sau national gasindu-se in zona de contact a Imperiului Otoman cu Imperiul Rus si cel Habsburgic. Interventiile imperiilor s-au manifestat in mai toate domeniile carora le apartin motivele, ratiunile crearii unui stat. Evolutia istorica si conjunctiile politico-militare favorabile, situatii care au fost speculate cu intelepciune si patriotism de o clasa politica constienta de sine au dus in cele din urma la aparitia Romaniei moderne, o Romanie care are astazi, in primul rand, justificarea existentei sale ca stat, unitatea lingvistica si culturala a majoritatii coplesitoare a cetatenilor sai.
Acest argument crucial s-a consolidat in timp, nu de la sine, ci prin lucrarea neostenita a intelectualilor acestui neam. Cel mai bun exemplu, prin simplitatea si eroismul care il contin, sunt calatoriile prin tinuturile romanesti ale corifeilor Scolii Ardelene cu "cartea in traista" ori "contrabanda" cu carti pe care o facea Badea Cartan. Cartea tinea viu spiritul national, aducea proba concreta a valorii cuvintelor - "cuventele sunt ca banii", spunea unul dintre marii carturari ai romanilor, punand in circulatie Cartea. Sunt ca banii, adica trebuie sa circule si puterea lor consta in aceea de a fi recunoscuti ca atare. Puterea de liant a limbii romane pentru populatia romanica din spatiul de astazi al Romaniei iese in afara oricarei discutii. Pana la urma, "miracolul" romanesc, daca exista asa ceva, se datoreaza limbii romane, unitatii sale de invidiat, o unitate care vine, paradoxal, din vitregia soartei, nu din norocul ei. Daca mai toate fortele ce ar putea concura la justificarea existentei unui stat romanesc, in acest moment istoric par sa-si fi pierdut energia si sensul, singura care, cu adevarat, ne tine impreuna este forta culturala, cultura exprimata prin limba comuna. Cartea este depozitarul si instrumentul acestei forte, iar de ea se tem multi. Ca este asa ne-o dovedesc unele dintre declaratiile de trecere a frontierei care interzic, pe langa arme si stupefiante, cartile. Aceasta circulatie a cartii romanesti care este atent supravegheata la unele dintre frontierele noastre, in interiorul tarii este complet ignorata. Este lasata la indemana intamplarii, nici macar pe seama economiei de piata. In aceasta situatie dezinteresul fata de circulatia cartii, fata de accesul la cultura este vinovat. O vina care ameninta sa devina de dimensiuni istorice, in contrapondere cu toata istoria noastra nationala. Circulatia cartii nu este o problema comerciala, ci de destin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
