M-a fascinat recent, in Los Angeles Times, povestea unui miliardar anonim. Te freci mai intai la ochi, precum taranul lui Preda dinaintea girafei, intrebandu-te daca asa ceva poate fi adevarat.
Pentru ca miliardarii sunt de regula omniprezenti, ostentativi, excentrici, fie ca urmaresc mediatizarea, fie ca sunt vanati de tabloide hamesite dupa informatii despre viata lor privata. Oricum, dimensiunea propriului ego e direct proportionala cu aceea a propriei lor averi. Uitati-va la Donald Trump...
Si totusi, de Chuck Feeney nu cred ca ati auzit pana acum. Are 76 de ani, provine dintr-o familie saraca de origine irlandeza si poseda o avere cifrata la opt miliarde USD. La atata banet, se cade sa te ingrijesi un pic si de viitorime... Majoritatea magnatilor din lista Forbes creeaza prin testament fundatii "memoriale", care le poarta numele, dar care investesc banii cu picatura, nedepasind decat arareori cinci procente din venituri (adica minimul cerut de legislatia americana). Nu si dl Feeney, in opinia caruia nu e frumos sa-ti ajuti semenii dupa moarte, ci acum si aici, tocmai ca proba ca esti viu.
Aventura discreta a dlui Feeney a inceput in anii '50, cand a pus, impreuna cu Robert Miller, fost coleg la Universitatea Cornell, bazele unui imperiu comercial destinat produselor detaxate. Primii lor clienti au fost soldatii americani din corpul de marina sau cei stationati in Europa. Astazi, Duty Free Shoppers este intaiul redistribuitor mondial de alcool si tigarete, dar si unul dintre principalii actori de pe piata globala a produselor de lux. O istorie de succes made in USA, care ar fi ramas pesemne "banala" daca dl Feeney nu i-a fi rezervat cea mai insolita dintre urmari.
Atlantic Philanthropies, instituita dupa ce personajul nostru si-a depus toata averea intr-o banca din Bermude, are mandatul de a cheltui resursele disponibile pana in 2016, data-limita la care fondatorul ei spera sa mai fie inca... pe Pamant. Tintele acestei olimpiade a generozitatii sunt fie traditionale (60 de milioane pentru un centru biomedical din Stanford, 125 de milioane pentru un complex de cardiologie al Universitatii din San Francisco etc.), fie neconventionale (actiuni pentru diminuarea homofobiei printre musulmanii din Africa de Sud, pentru abolirea pedepsei capitale in statul New Jersey sau pentru echiparea medicala a doctorilor cubanezi)...
Aspectul cel mai spectaculos priveste insa chiar stilul de viata pe care dl Feeney (fost proprietar de palate pe Coasta de Azur) l-a adoptat in ultimii ani. Locuieste intr-un mic apartament de doua camere, impreuna cu sotia sa. Isi cumpara din piata, ca orice muritor, branza si rosii, pentru ca adora sendvisurile cu aceste ingrediente simple. Se imbraca lejer, cu haine de la mallul din colt. Nu e o asceza de "batran scrantit" sau de "mistic" improvizat. E doar semnul ca acest om special, care ajunsese candva in situatia de a nu mai sti ce sa faca cu muntii de bani acumulati, vrea sa-si traiasca restul zilelor in libertate. Scutit de tirania fastului.
Daca soarta mi-ar permite sa-l intalnesc pe Chuck Feeney in carne si oase, as fi sincer onorat sa-i strang mana. Oare nu asta ne dorim pana la urma ori de cate ori ne gandim la ceilalti?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
