Daca pentru Ovidiu Maitec cotitura definitiva in ordinea creatiei survine dupa calatoria din 1961 in Germania, cand constientizeaza abrupt necesitatea de a sti sa privesti, moment care-i declanseaza totodata fascinatia fata de ruinele Dresdei, pentru Ion Bitzan hotaratoare este intalnirea din 1964, in cadrul Bienalei de la Venetia, cu arta pop americana. Daca Maitec, dupa reintoarcerea in atelier, este surprins de stranietatea unei noi piese - un fel de zid, in acelasi timp poarta si pasare -, Bitzan, dupa cum marturiseste ulterior, in acel an, renunta complet la paleta, la pensule si la toate mijloacele traditionale de lucru. Practic, acesta este momentul cand in arta romaneasca se instaleaza obiectul.
Rediscutarea statutului obiectului este una dintre provocarile pe care expozitia de la Muzeul National de Arta Contemporana le propune. Sunt selectate piese, multe din nefericire neprinse in colectii publice, prin urmare prea putin cunoscute publicului larg, relevante pentru arta obiectuala a patru artisti: Ion Bitzan, Ovidiu Maitec, Florin Mitroi si Ion Nicodim. Mai degraba subiectiv si, prin urmare, fara a avea pretentia unei formule retrospective, discursul expozitional urmareste aspecte ale operei celor mentionati, aspecte determinante pentru arta contemporana romaneasca.
De verificat vizual aici considerentele Alexandrei Titu, potrivit careia, la noi, imaginea-obiect se impune odata cu preocuparile, solitare ori nu, pentru constructivism, ambient, actiune experimentala, instalatie si interventie, premise conceptualiste infiltrandu-se iar apoi definind atelierul unor artisti remarcabili. In expozitie, secventa Maitec se compune ca front monumental: pasari, tronuri, coloane, ingeri, sarcofage, aripi, himere, laolalta cu barde, topoare si felurite instrumente de perforat. Ritmul este preluat odata cu simeza portretelor fara numar ale lui Mitroi, escortate de traforaje in tabla, pictura pe sticla si alte topoare. Din atelierul lui Nicodim sunt selectate inimi, un Adam si o Eva, un inorog, relicvarii, pentru ca, pe diagonala, din Bitzan sa se vada harti, carti, biblioteci, insemne. Surprizele nu le dezvalui. Expozitia ramane deschisa pana in septembrie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
