Ghidul Pesterilor din Romania consemneaza existenta a 13.000 de pesteri, dintre care 600 sunt declarate monumente ale naturii. De acum, statistica va trebui modificata, deoarece a mai aparut o noua formatiune carstica. Chiar in centrul Clujului.
In centrul istoric al orasului, in apropierea casei unde s-a nascut Matei Corvin, intr-un spatiu in care ogivele inguste ale ferestrelor si ancadramentele masive de piatra ale usilor evoca epoca medievala, functioneaza un muzeu unic in Romania: Muzeul de Speologie Emil Racovita. Cladirea este construita prin secolul al XIV-lea si e vestita printre localnici prin faptul ca aici a functionat, pana la jumatatea secolului al XIX-lea, temnita orasului. Peretii construiti din blocuri mari de piatra, fragmentul unuia din zidurile de aparare ale cetatii medievale, ca si unele inscriptii care se mai disting scrijelite chinuit de fostii detinuti induc vizitatorilor un sentiment aparte. Odata cu trecerea anilor, acest spatiu incarcat de istorie a capatat diverse destinatii, inclusiv pe cea de... locuinta, desi comoditatile erau departe de ceea ce ar fi dorit chiar si cel mai modest chirias. Incaperile s-au degradat, curtea interioara a devenit depozit de gunoaie. A fost nevoie de o idee generoasa si de ceva bani pentru a se salva de la distrugere totala o cladire care figureaza pe Lista Monumentelor Istorice. Banii au sosit de la Consiliul Local, iar ideea - din partea specialistilor Institutului de Speologie Emil Racovita, care de ani buni bateau pe la diverse usi, incercand sa puna bazele unui muzeu al speologiei in orasul in care parintele biospeologiei mondiale, savantul Emil Racovita, fondase in anul 1920 primul institut de speologie din lume. Acum, muzeul, unic in tara, exista si poate fi vizitat. Obiecte care au apartinut savantului, fosile si mostre culese de acesta din cele peste 1.200 de pesteri din Franta, Spania, Algeria si Romania pe care savantul le-a cercetat alcatuiesc o colectie de o valoare exceptionala.
Iata, de pilda, aparatul de fotografiat pe care Emil Racovita l-a folosit in timpul expeditiei in Antarctica cu vasul Belgica, intre 1897 si 1899, precum si mai multe fotografii facute cu acesta. Alaturi, lada de campanie a savantului, captusita cu tabla galvanizata, in care isi tinea obiectele personale in timpul calatoriei spre Polul Sud. Intre ele, schitele reprezentand balene sunt veritabile miniaturi artistice. Le-a lucrat cu o penita topografica foarte subtire, ascutita si mai mult pe o piatra, cu care a impuns hartia obtinand un rafinat joc de umbre-penumbre. Afisul primei conferinte a lui Racovita, imediat dupa revenirea sa de la Polul Sud, preciza: "cu proiectiuni electro-fotografice". Ne putem imagina cum s-a desfasurat aceasta in sala destinata activitatii sale de profesor universitar, unde, alaturi de un caiet de cursuri din timpul studentiei la Sorbona, este expus un proiector cu functie dubla, pentru diapozitive si pentru imagini. In fata lui, piesa de rezistenta: un ecran perlat adus de la Paris, suflat cu milioane de mici bobite de sticla, care dau o stralucire speciala proiectiei. Recent, clubul Rotary a donat Muzeului Racovita un nou ecran perlat, cumparat din Germania pe cateva mii de euro. Tot pentru proiectiile din timpul conferintelor. Racovita il anticipase acum 90 de ani...
In ce ma priveste, va marturisesc ca am zabovit indelung in sala unde sunt expuse fosilele. Cu ajutorul octogenarului, dar mereu tanarului speolog Iosif Viehman, am incercat sa cobor cu imaginatia pana in cuaternar, reinviind vietatile demult disparute. Intr-un aven (pestera verticala) de la Scarisoara, Racovita a descoperit fosile de bizon, elan, cerb lopatar si capra de stanca. Tot la Scarisoara, in cel mai adanc punct al rezervatiei, a gasit un intreg schelet de capra neagra. Toate se afla acum in muzeu. Profesorul Viehman imi arata un alt document senzational, pe care un vizitator neavizat il poate ignora. O urma de picior de om neolitic imprimata in solul pesterii. Alaturi, o urma de femeie... insarcinata. Zambesc neincrezator. Glumesc. Baiat sau fetita? Ma priveste mustrator. Uitati-va la dimensiunea si la inclinatia adanciturii... Pentru un antropolog, este evident ca este vorba de o femeie insarcinata.
Intr-una din incaperile muzeului este in curs de amenajare o... pestera. Cu stalactite si stalacmite, cu un fir de apa limpede care se strecoara printre pietre, ba chiar si cu fosile strecurate prin pietrisul incaperii. Speologii clujeni incearca sa refaca aici un spatiu carstic specific Muntilor Apuseni. Pestera din centrul Clujului isi asteapta vara aceasta primii vizitatori.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
