Ziarul de Duminică

Profit si pierderi

25.08.2006, 17:06 17

Pe 30 ianuarie 1968, la Teatrul Narodowy din Varsovia urma sa se desfasoare ultima reprezentatie cu piesa Amurgul stramosilor a scriitorului clasic polonez Adam Mickiewicz. Cenzura hotarase suspendarea spectacolului incepand cu data de 1 februarie. Atmosfera creata in sala de text dar si de subtext, de magia teatrului dar si de ceea ce era dincolo de ea s-a prelungit in marsul de protest spre statuia lui Mickiewicz. In numele idealului national de independenta si suveranitate care razbatea din piesa era contestata prezenta Armatei Rosii, dar si oranduirea impusa poporului polonez. Din acea seara, protestele
s-au tinut lant, revendicarile s-au intins mult dincolo de cererea de reluare a spectacolului, iar istoricii apreciaza ca miscarea studenteasca de atunci poate fi considerata data declansarii revoltei anului 1968 in Polonia, revolta desavarsita in 1989. A fost un moment de triumf al teatrului si al strazii, al strazii care a inteles teatrul.
Alti istorici sustin ca obiectiile lui Mao Tzedung la o piesa socotita de el un atac mascat dirijat impotriva sa au stat la originea Revolutiei Culturale. S-ar putea crede ca de atunci dramaturgii chinezi au invatat arta moderatiei, dar tentatia de a testa prin teatru limitele tolerantei oficiale e mai tare decat prudenta. In revista The Economist, de la rubrica politica si nu din sectiunea dedicata cartilor si artelor afli ce mai face dramaturgul Zhang Guanghan dupa ce a scris, in 2001, o piesa, Che Guevara, unde isi arata nemultumirea fata de felul cum sunt tradate idealurile comuniste de catre actuala conducere a tarii. Descrierea vietii revolutionarului "pur si dur" era un contrast semnificativ acuzator la adresa concesiilor facute banului in noua China comunista.
Partidul nu a fost prea ingrijorat: pe de o parte, evolutiile economice ale Chinei impun un anumit grad de liberalizare, pe de alta parte, era putin probabil ca exemplul lui Guevara sa sensibilizeze si sa insufleteasca marele public. Dramaturgul continua deci pe calea criticii. In cea mai recenta piesa a sa ataca unul dintre miturile durabile ale propagandei chineze: felul cum a fost distrus in mod repetat palatul imperial din nordul Beijingului de catre trupele britanice si cele franceze si de catre alti invadatori, in 1860 si apoi in 1900. Fara sa conteste rolul strainilor, Zhang Guanghan sustine ca ei au fost ajutati de catre chinezi si ca acestia au continuat opera de distrugere. Excesele Garzilor Rosii, dar si oficialii care au transformat recent palatul intr-un parc de distractii, introducand chioscuri din folie de plastic, sunt in egala masura factorii distructivi. "Intai principalul obiectiv a fost lupta de clasa, pe urma cresterea produsului intern brut, cand va deveni poporul centrul preocuparilor?", se lamenteaza unul dintre personaje. Coruptia oficiala, adancirea si largirea prapastiei dintre saraci si bogati, conditiile catastrofale de munca sunt obiectivele unei critici de stanga exercitate de autor, probabil in virtutea convingerilor lui.
L-a sustinut Agentia pentru protectia mediului, dar din relatarea revistei nu reiese daca e vorba despre o agentie guvernamentala sau un ONG, fiindca e putin probabil ca guvernul sa accepte mai degraba criticile de stanga decat pe cele de dreapta. Cand Partidul Comunist e la putere, linia lui e ireprosabila si nu poate fi supusa contestatiei din nici o parte.
Oricum, dramaturgul chinez se simte responsabil, este interesat de treburile cetatii, risca pentru a le expune in propria sa viziune. Ar vrea sa convinga un numar cat mai mare de spectatori ca vechile palate trebuie pastrate, ca oamenii care traiesc din munca lor trebuie sa castige suficient, e preocupat de valoarea adevarurilor elementare. Nu scrie pentru a fi jucat intr-un automobil, pentru cei trei pasageri din spate Si nu-l vad spunand, impreuna cu un tanar confrate din Romania care s-a ilustrat la un workshop de dramaturgie: "Am scris o Antigona impotriva regimului comunist, pentru ca mi s-a parut a fi foarte profitabil dramatic". Bine ca s-a gasit cineva pentru care comunismul a fost si profitabil.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO