La 16 iulie 1945, prima bomba atomica din istorie exploda in desertul de langa Alamogordo, New Mexico, aruncand omenirea in era cosmarului nuclear.
Presedintele american de atunci, Franklin Delano Roosevelt, a decis construirea bombei de catre SUA inaintea nazistilor, in urma avertismentelor lansate de catre un grup de fizicieni - unii refugiati din Europa nazista - in frunte cu Albert Einstein, asupra rezultatelor obtinute de fizicienii germani in domeniul fisiunii nucleare intre 1938 si 1939.
In consecinta, in 1942, a fost initiat proiectul militar "Manhattan", avand drept obiectiv realizarea unei arme atomice pe baza izotopului de uraniu 235. Efortul Washingtonului a costat 2 miliarde de dolari si a implicat 125.000 de persoane. Partea stiintifica a proiectului, la care au participat universitari de la Columbia, Princeton si California, a fost coordonata de Robert Oppenheimer, in laboratoarele secrete de la Los Alamos. Unul dintre membrii echipei, Enrico Fermi, a reusit sa construiasca in 1942 prima pila atomica, element esential pentru realizarea bombei.
Se pare ca temerile Casei Albe privitoare la cercetarile germanilor erau intemeiate. In cartea Bomba lui Hitler, publicata anul acesta, istoricul Rainer Karlsch sustine ca Germania nazista dispunea inca din iarna anului 1944 de un reactor nuclear in stare functionala, iar cercetatorii germani testau arme tactice nucleare pe insula Ruegen, in Marea Baltica si in Thurin.
Istoricul afirma ca a descoperit in zona Berlinului primul reactor nuclear german in stare functionala si ca a identificat in arhive un proiect de brevetare a unei bombe cu plutoniu, datand din 1941. Karlsch a analizat planuri de construire, jurnale ale cercetatorilor implicati, rapoarte ale spionajului american si rus, precum si mostre de sol.
In pofida intarzierilor provocate de deblocarea tardiva a sustinerii financiare si de actiunile de sabotaj ale aliatilor, cercetatorii germani au reusit sa fabrice "bombe radioactive", care au ucis "mai multe sute" de prizonieri, in timpul unui test efectuat la Thurin.
La un an de la descoperirea fisiunii nucleului de uraniu de catre cercetatorul german Otto Hahn, in 1938, nazistii au asamblat bomba, sub conducerea profesorului Werner Heisenberg. Printre cercetatorii implicati mai figurau Carl Friedrich von Weiszaecker, Erich Bagge, Walther Gerlach, Max von Laue si Carl Wirtz.
Potrivit cercetarilor efectuate de istoric, intarzierea programului atomic german fata de cel american se explica prin faptul ca responsabilii nazisti si-au dat seama mai tarziu de importanta strategica a armei nucleare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
