Joi, 17 noiembrie 2011, la ora 17, Piaţa Presei Libere a găzduit sculptura lui Bogdan Raţa intitulată "HandGun" (foto 1). Evenimentul face parte din "Proiect 1990", o serie de întâmplări artistice care au ca scop amplasarea unor lucrări de artă contemporană temporare pe soclul din Piaţa Presei, rămas liber încă din 1990. Iniţiatorul "Proiect 1990" este Ioana Ciocan, asist. dr. în cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, iar lucrarea lui Bogdan Raţa este cea de-a zecea lucrare expusă în cadrul "Proiect 1990" de la demararea acestuia din ianuarie 2010. Ioana Ciocan militează pentru un muzeu al artei comuniste unde speră să mute statuia lui Petru Groza şi "Leninul" lui Boris Caragea, pe care deja le-a salvat din abandonul de la Mogoşoaia.
Bogdan Raţa a participat de curând la Bienala de Artă Contemporană de la Moscova (octombrie 2010) şi la Bienala de Artă Contemporană Mulhouse 010 (2010). A avut expoziţii personale în New York, Bucureşti şi Timişoara expunând şi în proiecte de grup în Paris, New York, Utrecht, Tel Aviv. Raţa a câştigat premiul Ex-Aequo în cadrul Proiectului Eurobarometru Vizualoferit de Centrul Internaţional de Artă Contemporană Bucureşti în 2007.
Paradoxala Tia Peltz
Tot ieri, 17 noiembrie, a avut loc, la Muzeul Literaturii Române, vernisajul expoziţei "Tia Peltz, astăzi", o selecţie de lucrări prezentate de Silviu Angelescu şi Pavel Şuşară.
Graficiana, pictoriţa şi scriitoarea Tia Peltz (30 ianuarie1923 - 5 martie1999), membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, a fost fiica scriitorului şi ziaristului Isac Peltz. A studiat artele plastice la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti. Opera sa artistică include lucrări de pictură, grafică (foto 2), desen şi ilustraţie de carte. Artist prolific, Tia Peltz a avut numeroase expoziţii personale şi participări în expoziţii colective, atât în România, cât şi în străinătate. O parte din lucrările sale sunt expuse în muzee, cum sunt Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti şi Muzeul de Artă din Craiova, alte lucrări aflându-se în colecţii particulare. Tia Peltz a realizat o serie de potrete ale unor personaltăţi ale culturii române precum: Nicolae Tonitza, M.H. Maxy, Gala Galaction, Ionel Teodoreanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Leny Caler.
Despre personalitatea ei, criticul de artă Pavel Şuşară afirmă: "Prezenţa Tiei Peltz în spaţiul public românesc, paradoxală şi indecisă, seamănă surprinzător cu tipul de personalitate al artistei înseşi. Vizibilă şi discretă, mereu utilă, dar de multe ori trecută cu vederea, neobosită, asemenea unui lucrător în continuă competiţie cu timpul şi, poate, tocmai de aceea, privită superficial, ea a delegat posterităţii ceea ce, în afara oricări discuţii, nici nu şi-a propus şi nici nu ar fi reuşit să gestioneze ea însăşi, adică locul artei sale în peisajul nostru cultural. Dar nici posteritatea imediată nu a fost mult mai eficientă, oscilînd, de multe ori grobian, între o suficientă privire de sus şi o voracitate inexplicabilă, cîteodată la limita patetismului. Faptul că Tia Peltz a reusit, printr-o enormă capacitate de a face, de a crea, să sugereze o existenţă cvasiubicuă, a determinat, în peisajul amorf al consumatorului de imagine, dacă nu certitudinea, oricum senzaţia, că artista este mereu disponibilă şi oricînd accesibilă, ceea ce a scăzut proporţional şi atenţia, şi interesul real pentru lucrările sale. Pe de altă parte, natura ei singulară, acuitatea privirii, o putere unică de observaţie a peisajului uman, a mecanismelor sociale, a comportamentelor individuale şi de grup, a psihologiei cotidiene şi a bovarismelor de tot felul nu aveau cum să nu provoace şi să nu atragă interesul aceloraşi privitori, dar, de data asta, altfel poziţionaţi. Aşezată astfel, între senzaţia de déjà vu şi interogarea profundă şi extinsă a mediului social, integrînd aici preponderent spaţiul urban, prezenţa individuală şi de grup, Tia Peltz a oferit posibilitatea unei lecturi dinamice, lăsînd privitorului opţiunea de a scana în grabă sau de a citi aprofundat şi analitic ceea ce ea însăşi a cercetat cu atîta minuţie şi dezinvoltură. Succesul ei, relativ tîrziu, dar cu atît mai solid şi mai autentic, se sprijină pe depăşirea a două prejudecăţi ale privitorului, dar şi pe identificarea a tot atîtea calităţi intrinseci ale propriei înseşi".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
