Executand faimosul ordin al generalului Ion Antonescu "Ostasi, va ordon: treceti Prutul!", la 22 iunie 1941, armata romana se angaja, alaturi de cea germana, in razboiul antisovietic. Obiectivul sau: readucerea in vechile fruntarii a teritoriilor rapite de Uniunea Sovietica cu un an in urma: Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta. La Nistru si Odessa, in Crimeea, Caucaz sau in Stepa Kalmuka, militarii romani au dovedit un eroism exemplar. Incepand din toamna anului 1942 si, mai cu seama, dupa infrangerile de la Stalingrad si Cotul Donului, razboiul din Est a luat o intorsatura dramatica pentru trupele germano-romane.
Caderea in prizonieratul rusesc avea sa insemne pentru cei mai multi dintre eroii campaniei din Est inceputul unui indelungat calvar. Jaloanele sale au fost foamea, frigul, bolile, corvezile silnice si incalcarea celor mai elementare prevederi ale "conventiei de la Geneva". Dincolo de toate acestea, prizonierii romani
s-au vazut pusi insa si in fata unor dileme morale: sa intre in unitatile de voluntari antifascisti constituite pe teritoriul URSS, calcandu-si astfel juramantul dat fata de tara si rege, sau sa cunoasca in continuare gulagul sovietic; sa colaboreze cu NKVD-ul facand propaganda defetista fata de Armata Romana sau, dimpotriva, sa refuze colaborarea cu politia politica sovietica cu riscul de a li se intocmi dosare de criminali de razboi.
Intr-un context marcat, pe de o parte, de infrangerile armatei germane, pe de alta parte, de manifestarea unei intreceri ad-hoc intre prizonierii de diverse nationalitati in a forma, primii, unitati de voluntari care sa lupte pe frontul antifascist si, nu in ultimul rand, de faptul ca prizonierii unguri conditionau formarea unor astfel de unitati de constituirea unei structuri statale autonome pe teritoriul Transilvanei, un grup de ofiteri romani superiori (intre care locotenent coloneii - ulterior generalii - Nicolae Cambrea, Iacob Teclu si Floca Arhip) s-au hotarat sa joace cartea sovietica. Cu sprijinul activ al comunistilor romani refugiati in U.R.S.S, ei au reusit sa constituie oficial, la 15 noiembrie 1943, Divizia "Tudor Vladimirescu". Mai tarziu, la 20 aprilie 1945, se va petrece si botezul celei de a doua Divizii de voluntari romani - "Horia, Closca si Crisan".
Voluntarii Diviziei "Tudor Vladimirescu" au fost folositi, in perioada 1945-1947, si ca forta de soc in momentele-cheie ce au jalonat drumul Romaniei catre comunism. Din randurile membrilor celor doua divizii s-au recrutat o buna parte din cadrele de comanda din Armata. Acestia i-au inlocuit pe vechii ofiteri de cariera ai armatei regale romane afectati de epurarile masive din anii 1945-1946. Tot voluntarii vor fi una dintre principalele rezerve de cadre pentru politrucii din Inspectoratul de Educatie, Cultura si Propaganda (viitoarea Directie Superioara Politica a Armatei), din Militie, Securitate si aparatul de stat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
