Dezastrul economic, social si politic ce facuse din Romania anilor '80 o tara in care era greu sa traiesti i-a impins pe sasii din zona Sibiului sa-si paraseasca locuintele, vecinii, teritoriul pe care se statornicisera cu sute de ani in urma si sa ia calea exilului. Lasau in urma imagini dezolante: sate, comune, asezari altadata pline de un farmec neasemuit deveneau pustii, inerte, tragice. Si cu toate ca putini dintre ei s-au intors dupa 1989, zestrea lor culturala si de civilizatie e inca vie, prezenta si fizic, si in memoria celor ramasi.
Desemnarea Sibiului drept capitala culturala europeana a insemnat un exceptional prilej de a incerca recolonizarea acestor meleaguri prin arta. Ideea am gasit-o clar expusa in proiectul Societatii de Concerte Bistrita, condusa de Gavril Termure: interventiile artistice au fost astfel gandite incat sa "ocupe" spatiile conventionale din orasul vechi, dar si cele ale cetatilor si bisericilor din Biertan, Cisnadie si Cisnadioara.
Cele sase microproiecte au urmarit promovarea patrimoniului cultural local, sublinierea elementelor de specificitate si de identitate a zonei, apropierea publicului larg de artele vizuale si de spectacolul artistic. Ideea de constructie a fiecarui subproiect a fost cea de interdisciplinaritate si de ofensiva artistica, adica de iesire a artei din spatiile conventionale (ateliere, muzee, sali de arta sau de concerte) in spatiile publice. Astfel, pictorii si-au asezat atelierul in aer liber si au putut fi urmariti de catre oamenii prezenti - obisnuiti sau preocupati de arta - de la faza de idee pana la intruparea ei in lucrari cu cazuistica si simbolistica medievala, ca o invitatie la rememorarea, pas cu pas, a propriei istorii.
Apoi, in cetatea Cisnadioarei, artistii plastici Florin Ciubotaru, Napoleon Tiron si Vasile Tolan si-au expus lucrarile, continuand intr-un anume fel proiectul de grup inceput de mai multa vreme: "8+". Intr-un alt microproiect, s-a refacut o zi din viata comunitatii medievale din Cisnadioara prin conceperea unui traseu initiatic spre biserica fortificata (datand din secolele XII-XIII), cu scene de carnaval, de procese si procesiuni, de dansuri si teatru popular, calatorii familiarizandu-se, printr-o expozitie de arta, si cu bestiarul Evului Mediu.
Intr-un altul, elevi din Sibiu au studiat vietati microscopice din natura si apoi au reprezentat lumea descoperita prin desene pe care le-au expus la galeria de arta din oras, insotindu-le de un material filmat cu etapele de lucru. O trupa profesionista de muzica si dansuri din Besancon (Franta) a propus interferente ale artei contemporane cu arta medievala in cetatea Biertan.
Gandit ca un intreg, proiectul a avut puncte de plecare pe aceste trasee in niste constructii de mare vizibilitate. Erau puncte de plecare in calatoria artistica, dar si puncte de intoarcere sau de "eterna reintoarcere". "Exodus" s-a dezvoltat pe ideea rememorarii momentului dramatic al emigrarii sasilor din zona, cuprinzand proiectia a o mie de imagini cu expresii ce sugerau suferinta, deznadejdea, bucuria clipei, ingrijorarea, iluminarea, spaima, speranta, practic inepuizabila gama a sentimentelor fiintei umane obligate - de vicisitudini istorice sau de conditia sa de fiinta trecatoare - sa se dezradacineze dintr-un spatiu, dintr-un timp, dintr-un sentiment. Marcel Bunea a ambitionat - si cei care au vazut imaginile au cazut de acord ca a si reusit - sa redimensioneze arta portretului fotografic. In timp ce imaginile se proiectau pe peretele imens al bisericii fortificate din Cisnadioara, fondul muzical - asigurat de exceptionalii Mircea Tiberian, Liviu Butoi si Maurice de Martin - cu inflexiuni medievale, dar si de recviem parea sa exprime tragismul exodului. Ion Muresan ("Ei duc in mana obiecte stupide/ Ei infuzeaza in aer nepotrivirea: nimic nu se potriveste cu nimic/ Pe o raza, hai sa zic, de zece metri in jurul lor/ e un soi de stangacie amaruie,/ un strat de stupiditate") si Ioan Es. Pop ("ne-am bulucit din buna dimineata/ de-a lungul ei, pentru ca nu se intampla/ prea des ca unul precum el sa treaca/ pe o sosea ca asta de la noi.// ne-am pregatit de saptamani intregi/ pentru aceasta unica-ntalnire,/ zile si seri si nopti si zile iar./ cum sa nu treaca dac-a zis ca trece?/ doar nu l-am asteptat atata-n van") au intervenit cu lecturi din versurile lor spre a coagula si a face de tinut minte istoria.
Sibiul a polarizat anul acesta atentia intr-un proiect care a necesitat imaginatie, organizare si fonduri insemnate. Linia nu se va trage insa prin bilantul, sa zicem anual, al incheierii momentului sau de capitala culturala europeana. Ceea ce s-a produs trebuie sa aiba continuitate spre a nu se genera o noua depopulare, de data aceasta prin exodul artei din zona.
La Cisnadioara, in zilele in care am stat acolo, nu puteai afla nici macar un loc de cazare. Nicaieri, nici macar la gospodari. Ceea ce inseamna ca una dintre tinte - reinventarea potentialului turistic al zonei - a fost atinsa. Succesul il vom masura la anul si la anul ce vine si la celalalt. Ceva din temeinicia, asezarea cumpatata si soliditatea constructiei, specifice sasilor, trebuie ca se va pastra chiar daca ei mai sunt atat de putini.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
