Ziarul de Duminică

Remix

Remix

Pagini din catalogul expozitiei

11.11.2008, 16:54 30

Manifestarea are drept curatori pe Joe Baker (Chioctaw) si pe Gerald McMaster (Plains Cree) si a putut fi vizitata pana la sfarsitull lunii septembrie 2008. Chiar daca trecerea de la traditie la avangarda este oarecum socanta - fiind panotata in vecinatatea expozitiei Ascultandu-ne stramosii (vezi Ziarul de Duminica nr.32/15 aug. 2008) -, pana la urma vizitatorul se obisnuieste si gaseste alaturarea chiar foarte potrivita. Instalatii, arta video, sloganuri de genul "Art is a Guaranty of Sanity" (Arta este o garantie a sanatatii mintale) dar si pictura si sculptura in tehnica si materiale clasice exprimau opinia creatorilor despre situatia actuala a indienilor, sintetizata foarte clar de unul dintre participanti, Franco Mondini-Ruiz, de sange amestecat Tejano-italian: "Nu suntem pur americani si, daca mergem in Mexic, nu suntem nici mexicani: suntem povestea americana; suntem o hibridizare a culturii." De altfel, majoritatea expozantilor poseda mosteniri culturale diverse, conferite de incrucisarile inter-tribale sau de metisajul din genealogia lor. Nici unul nu mai este legat strict de traditiile rigide ale comunitatii din care provine, asa cum erau stramosii lor, artistii indieni anonimi. Deschiderea lor este vasta atat datorita studiilor academice efectuate in scoli de arta din universitati de prestigiu, cat si datorita informatiei obtinute pe internetul zilelor noastre, de care nimeni nu se mai poate dispensa. Totusi, aura trecutului glorios este constant prezenta in operele lor, chiar daca, in anumite cazuri, este ironizata.

Intr-un film alb/negru de scurt metraj, cu imagini ca revin obsedant, Dustinn Craig (de neam White Mountain Apache/Navajo), face o paralela tulburatoare intre tinerii razboinici ai lui Geronimo, ce strabateau, pe jos ori calare, tinuturile cu ierburi tepoase si cactusi saguaro, in timpul raidurilor de prada din 1885, si contemporanii de aceeasi varsta, alcoolici si drogati ce, stapaniti de o endemica plictiseala, isi omoara timpul in palavrageli fara noima si in jocuri stupide; poneiul bunicilor a fost inlocuit cu un skateboard cu care se fac acrobatii periculoase. Interpretii sunt aceiasi, fie ca poarta plete si au pusti Winchester in mana, fie ca sunt imbracati in T-shirt cu inscriptii agresive, sunt tatuati si incaltati in adidasi. Efectul este, insa, jalnic si ofera imaginea la zi a unei existente fara ideal, intr-o lume ce le este straina si ostila. Alan Natachu (Zuni/Laguna), in suita Playing NDN, ridiculizeaza stereotipurile din jocurile video cu indieni. Tot zonei video ii apartine si lucrarea lui Kade Twist (Cherokee) care gloseaza pe tema dezradacinarii natiei sale, impartita intre Oklahoma si California - ce face parte din ceea ce se numea acum doua veacuri Cele Cinci Triburi Civilizate si care poseda un alfabet propriu inca din 1822. Titlul, foarte lung, este in spiritul secolului XIX si doreste sa fie cat mai elocvent pentru continut, Felul in care rasare soarele peste rauri nu este diferit de felul cum apune soarele peste ocean: pe doua ecrane paralele sunt proiectate imagini cu malurile raului Illinois si ale Oceanului Pacific, la rasarit si, respectiv, la apus, iar intre ele, pe un ecran negru, apar inscriptii in limba Cherokee. Luis Gutierrez (mexican-american) practica o pictura in care amesteca arta naiva mexicana, plina de simboluri crestine, cu multe dintre cliseele benzilor desenate. In nuante stridente, apar persoanje cunoscute din revistele pentru copii si tineret, insotite de texte explicative, la fel de puerile ca si compozitiile: Batman is a Mexican, Elvis was a Chicano, Superman, Captain America, etc. Instalatia etichetata Vanatoare/ Vanat, datorata lui David Hannan (metis canadian) prezinta o aglomerare de trupuri de ierbivore din plastic gonflabil, semitransparent (amintind de contextura intestinelor si a tendoanelor uscate la vant), atarnate de tavan, ca atunci cand partida cinegetica s-a incheiat si trofeele au fost expuse, cu fatuitate, in fata comunitatii mute de uimire si de admiratie. Dar poate cea mai spectaculoasa lucrare este o parafraza autohtonizata la mitul lui Pygmalion, pictata cu impecabila stiinta a tehnicii academice de Kent Monkman (canadian cu sange amestecat de indian Cree, englez si irlandez): un sculptor cam efeminat, imbracat ca artistii ce vor cu tot dinadinsul sa-si afirme ascendenta indiana chiar daca nu o au (acei "wannabe", de la "want to be"), cu haina de piele cu franjuri si mocasini brodati, ridicat pe varfuri spre monumentul la care lucra - ce era compozitia plina de tragism a lui James Earl Frazer (1876-1951) Sfarsitul drumului (The End of the Trail), cu indianul ce murea aplecat pe spinarea osoasa a plapandului sau calut, muribund ca si stapanul - era sarutat cu caldura de raboinicul ce prinsese viata si, intors in sa, il imbratisase cu afectiune. Materialul de nuanta neutra din care era modelata statuia se anima si, de la jumatate in sus, lua culoarea carnii vii si pulsa de amor pentru creator.
Remix este un proiect de proportie in care artistii contemporani de sorginte indiana gasesc mijloace de expresie in afara sintaxei plastice traditionale, prin care transmit un mesaj comprehensibil pentru orice degustator de frumos, fie el bastinas, fie "gringo".
 
New York
 

 

 
 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO