La interval de nici un an calendaristic, ilustre ceramiste din trei generatii stilistice ne-au propus ipostaze monumentale ale portelanului din ce in ce mai invoalte in spatiu, mai ample, mai provocatoare ca fragilitati trecute prin proba focului.
Sunt un soi de hortisculpturi pe un subtil principiu modular, cu compunere unduioasa, organica si cu amploare ambientala. Asa au fost, in noiembrie 2006, Gradinile selenare ale Gherghinei Costea (n.1955) la Muzeul Taranului Roman, Crangul vibratil din fire de otel si "muguri" de portelan instalat in Gradina Botanica, in iulie 2007, de catre Daniela Fainis (n.1961) si Roiurile ierbii plutind in septembrie sub boltile Palatului Mogosoaia, inchipuite de Ioana Setran.
Aceasta din urma este o creatoare cu totul discreta la iesirile sale la rampa. Seriile ambientate in misteriosul spatiu al Lapidariumului marcheaza, miraculos de alb, "nuntile necesare" cu publicul, dar si nunta de aur, alaturi de pictorul si profesorul Vladimir Setran. Atunci cand Ioana Setran rotunjeste cu spatula dentara una dintre cele trei articulatii ale celor sase picioruse de lacusta alba din portelan, imi pot imagina starea de concentrare fericita si acuitatea visatoare a unei celebre artiste-entomolog, cu voaleta si danteluri albe, pierduta in jungla amazoniana: Maria Sybilla Merian. Gravoare a barocului german. Sibylla a descris stiintific, in compozitii aproape involuntar poetice, ciclurile de metamorfoza si ambientul vegetal al fascinantelor insecte nemaivazute. Propria sa incantare si minutie adoratoare au servit pe deplin stiintei, adaugand si o pagina ilustra in istoria gravurii policrome.
Nu stiu daca Maria Sibylla a fost o faptura mignona, tacuta, emotiva, cu o neliniste prelucratoare a degetelor si cu repeziciune a privirii, precum Ioana, dar amandoua artistele fac performanta, peste secole, in sensul analizei minutioase a caleidoscopicei aventuri din viul insectiform.
Cu "bagheta alba de caolin", Ioana Setran e o zana-savant care incremeneste misunarea de sub ierburi. Artista pare ca nu inventeaza ludic ci, doctoral, transfocheaza microcosmul lui Fabre la proportiile unor pasari ale cerului. Prinzi in causul palmelor cate o radasca, un cal de iarba sau un carabus de portelan precum o cana de ceai sau un bol de supa. Ioana articuleaza - este verbul cel mai judicios - din caolin, de aproape o jumatate de veac, infiorate popoare de gaze. Artista de o exigenta, de o discretie si o pasiune care-mi evoca, intr-adevar, savantul naturalist, Ioana Setran oferea, in marile etalari ale artelor decorative din anii '70 -'80, tipsii cu ierburi si frunze mineralizate alb, sideral. Printre ele, treptat, au inceput sa fosgaie elitre, antene, cili, picioruse, gherute si carapace de coleoptere. Feminitatea ei curioasa, experimentatoare cu un anumit humor, dar si cu rabdare de cizelor chinez, elaboreaza o poetica minutioasa a regnului de sub firul ierbii, incremenit in portelan. Roca alburie, cu siliciu si aluminiu a Marelui Deal chinez (Gaoling), are structura divin hexagonala a fagurelui, plus molecula de apa, divina si ea, care-i da plasticitatea si memoria atingerii. Portelanul este contrariat, in raceala-i sticloasa, de atingerile si modelarile pe memoria lui initiala, de pasta umeda. Ceramista devine un posedat "ceasornicar" al angrenajelor chitinoase cu turtiri sau turgescente solzoase, cu usoare imbratisari rotitoare ori cu peri zbarliti sau clesti de mandibule. Daca viul apei dispare prin coacere, formele infinit fragile ale macroinsectarului Ioanei Setran sunt tocmai astfel gandite sa evoce, sa exalte, in pofida vitrifierii, colcaitoarea densitate a regnului liliput. Ceramista are o continuitate remarcabila de atelier si solutii tehnologice care tin de siretlicurile sarpantelor, de imbinari de atelaje si de tehnica reparatorie medicala. Ioana arhitectureaza, dupa o prima asamblare de carcase, tot diafanul motrice al insectei si recoace lipiturile de articulatii fine. Astfel artista lucreaza ca aliat cu focul pentru a poetiza regnul cel mai umil, perisabil si fecund al biologicului. Este un pariu etern de transmutare. Momente precise si ritualizate ale artei milenare a ceramicii converg sa surprinda o taina a proliferarii viului, o clipa de miracol.
IOANA SETRAN
Apartinand unei dinastii de artisti (pictori, arhitecti, graficieni, muzicieni si, mai recent, designeri), Ioana Setran, nascuta in 1936, este nepoata stralucitului pictor de origine poloneza si revolutionar Octavian Smighelschi, cel care a pictat Catedrala Ortodoxa de la Sibiu, iar dupa mama ii curge artistei prin vine sange piemontez. Cand se stingea din viata bunicul-pictor, in 1952, Ioana stia ca destinul ei artistic va fi insufletirea decorativului de portelan. In 1959 a terminat Institutul de Arte Plastice bucurestean.
Preturile "gazelor" sale coborate printre ierburile Asezamintelor Brancovenesti de la Mogosoaia pornesc de la 1.500 de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
