La incheierea celui de al IV-lea Congres al Uniunii Scriitorilor din Cehoslovacia, la finele lunii iunie 1967, participantii au adoptat un manifest care facea apel la "marile spirite" ale contemporaneitatii (Arthur Miller, John Steinbeck, Jean-Paul Sartre, Jacques Prevert, Bertrand Russell, John Osborne, Heinrich B?ll, G?nter Grass, Peter Weiss, Alberto Moravia, Ilya Ehrenburg, Alexander Soljenitin, Evgheni Evtusenko, Alexander Voznesenski, s.a.) pentru a fi solidare cu lupta comunitatii scriitoricesti cehoslovace impotriva cenzurii, a antisemitismului si rasismului, a suprimarii demnitatii umane si drepturilor cetatenesti si persecutiilor de tot soiul. Apelul scriitorimii cehoslovace nu a ramas fara urmari. La 8 septembrie 1967, prestigiosul saptamanal vest-german Die Zeit publica o scrisoare deschisa adresata de catre scriitorul G?nter Grass presedintelui Anton'n Novotny. Reactia scriitorului vest-german la apelul celor 329 de semnatari, publicat in The Sunday Times, ramane remarcabila prin spiritul umanist si progresist care o infuza si care anticipa, avant la lettre, ideea "puterii celor fara de putere" pe care o va propune, mult mai tarziu, V?clav Havel. De pe pozitii critice de stanga, social-democrate, G?nter Grass scria: "Dv., domnule presedinte, detineti puterea in momentul de fata. Puterea mea se limiteaza la cuvant, ceea ce nu inseamna ca puterea dv. este mai mare... Ce va impiedica sa cautati in cuvantul liber, un aliat, un aliat incomod?... Numai din teama fata de cuvantul liber vreti oare sa provocati tarii dv. o paguba care ne va atinge si pe noi si, de asemenea, intreaga lume?... Nu exista nici un motiv sa se vorbeasca cu aroganta despre libertatea Occidentului. Nu este loc pentru infumurare in aceasta privinta. Din aceasta cauza, refuz sa scriu acest mesaj de pe pozitia anticomunismului, adoptata cu predilectie. Criza democratiei are proportii mondiale. Daca tarile comuniste incremenesc sub dictatura birocratiei de partid, democratiile occidentale stagneaza pentru ca parlamentele lor sunt corupte prin respectarea exclusiva a unor interese. Impotriva acestui formalism al statului din Est si din Vest se aliaza, trecand peste toate ideologiile rigide, o opozitie fara aparat si, asa cum puteti deduce, fara putere". Abuzurile lui Novotny, refuzul sau de a continua aplicarea reformelor economice, strategia confrontationala adoptata fata de incercarile slovacilor de a-si asigura o mai mare autonomie, si, ulterior, fata de demonstratiile studentilor (Strahov, noiembrie 1967), dar, mai ales, concentrarea totala a puterii in mainile sale, au determinat, in cele din urma, coagularea unui curent anti-Novotny la nivelul conducerii superioare de partid. De aici pana la declansarea, in ianuarie 1968, a "primaverii de la Praga" n-a mai fost decat un pas.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
